Închide

Primăria extermină cartierele tradiționale ale Clujului. Oamenii de pe strada Rarău mor cu dreptatea în mână

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - sept. 22, 2016 3 3817

N-am scăpat bine de cea mai criticată prevedere a Planului Urbanistic General din 1999 – centrele de cartier – prevedere care a adus doar haos și „mamuți” în zonele de case ale Clujului, că nebunia revine, de această dată pe o stradă din cartierul Grigorescu.  

Riveranii de pe strada Rarău, o stradă înfundată și îngustă, cu acces de pe Eremia Grigorescu, sunt revoltați că autoritățile clujene permit edificare unui bloc mamut care a rezultat în urma unor acte ce conțin nelegalități grave. Vorbim despre primul bloc ilegal din Cluj care s-a demolat printr-o decizie a instanței în 2010-2011. Acesta a fost autorizat în 2007 de Primărie, iar acum și-a schimbat proprietarul, fiind reautorizat în 2014.

Maria- Laura Baica, unul dintre riveranii de pe strada Rarău, arată că pe artera cu case – drum infundat – nu are ce să caute un bloc de un asemenea gabarit. Imobilul de pe strada Rarău numărul 17-19 are P+D+2E+3E+4E, iar construcția a început în baza unei autorizații din decembrie 2007. La scurt timp contrucția a fost demolată, însă Primăria a reautrizat proiectul în anul 2014. Din 2007 și până acum, pe stradă a rămas o groapă imensă.  „De anul acesta s-au reluat lucrările și acestea avansează într-un ritm alert. Noi ne-am adresat autorităților locale și le-am cerut sprijinul, mai ales că, după ce am reușit într-un final să vedem documentația care a stat la baza reautorizării imobilului în aprilie 2014, am identificat o serie de aspecte grave de nelegalitate atât în ce privește Planul Urbanistic Zonal care a stat la baza autorizației de construire cât și în ceea ce privește respectiva autorizație. De la distanțele față de vecinătăți, la coeficienții de urbanism, la circulații. Vorbim despre o zonă unde, potrivit noului Plan Urbanistic General se pot construi maxim 2 etaje. În realitate constructorii care fac acest bloc vor ridica o construcție cu 7 etaje care nu respectă distanțe și va duce la supraaglomerarea zonei, numărul de locuințe edificate fiind mai mare decât cel al caselor unifamiliale care există pe această stradă. Este o construcție asimilată unui centru de cartier care de fapt nu respectă nici măcar vechile prevederi din vechiul Plan Urbanistic General și care nu se justifică în zonă. Din păcate autoritățile ne dau în continuare răspunsuri evazive, în afara termenelor legale și refuză să verifice aspectele tehnice pe care noi le-am sesizat. Am fost chiar întrebați unde este această stradă din Cluj-Napoca de către subprefect”, a spus Maria-Laura Baica.

14424090_1181425475248583_223781058_o

14164066_1040506452737741_1403849633_o

Maria Baica a adăugat că un grup de 15 familii riverane de pe strada Rarău a formulat o plângere prealabilă în luna august prin care a cerut Primăriei revocarea documentațiilor care au stat la baza emiterii autorizației de construire, adică a Hotărârii Consiliului Local 568 din 2007 prin care s-a aprobat Planul Urbanistic Zonal și Planul Urbanistic de Detaliu – strada Rarău nr. 12 – pentru locuințe. În urma unui răspuns primit de la primărie de două rânduri, vecinii au fost informați că, prin adoptarea noului Plan Urbanistic General, respectivul PUZ și-a încetat valabilitatea, iar în zona Rarău se aplică prevederile din noul PUG. Solicitări de intervenție în acest caz, considerat flagrant, au fost adresate și Instituției Prefectului și Inspectoratului de Stat în Construcții pentru stoparea abuzurilor de acest gen din urbanismul clujean. „Pentru că șantierul avansează în ritm accelerat iar autoritățile ezită să ia măsuri, ne-am adresat și instanței și am cerut să sisteze acest șantier dar și să anuleze actele și autorizația de construire pentru proiect”, a adăugat riverana.

Spaima oamenilor care locuiesc pe strada Rarău

Primăria Cluj Napoca s-a angajat că va proteja cartierele tradiționale ale orașului, mai ales după ce noul PUG a intrat în vigoare, însă situația de pe strada Rarău, din cartierul Grigorescu, demonstrează contrariul:  „Prin Hotărârea Consiliului Local nr. 568/2007 s-a modificat încadrarea funcțională a zonei de pe Rarău, aceasta fiind inclusă în zona centrelor de cartier, conținând echipamente publice, servicii de interes general, activități productive mici nepoluante. Or strada Rarău este o stradă îngustă, înfundată, având 22 de case de locuit. În plus, documentația de urbanism aprobată prin respeciva Hotărâre reglementează urbanistic parcele din afara teritoriului studiat și conține, la fel ca autorizația de construire, o serie de aspecte de natură tehnică care îi probează nelegalitate. Blocul de locuințe care urmează a fi ridicat are un număr de 28 de apartamente ridicat practic pe 7 nivele, ceea ce depășește așadar numărul de locuințe efective din această zonă. Creșterea exponențială a numărului de locuitori va genera o situație haotică din punct de vedere al traficului, constituind un real pericol pentru siguranța pietonală, aceasta cu atât mai mult cu cât există o comunitate importantă de copii în această zonă. Există și în prezent probleme de trafic, dar o atare extindere ar face astfel imposibil accesul ambulanțelor, mașinilor de pompieri în caz de necesitate. Chiar și situația salubrizării ar deveni extrem de dificilă. În aceste condiții apreciem că se aduce o atingere gravă a dreptului nostru la o viață privată, la a un mediu sănătos, dar și a dreptului nostru la respectul proprietății, noua situație din zonă va afecta semnificativ și valoarea proprietăților noastre. Aceste proprietăți au fost achiziționate la prețuri ridicate, tocmai avându-se în vedere caracterul rezidențial, liniștit al zonei de pe strada Rarău. O alta problemă reală pentru interesul comunității este faptul că acest bloc urmează să fie ridicat pe un teren a cărui drept de proprietate nu este cert. Astfel, actualii investititori, 2 societăți comerciale, au încheiat un contract de vânzare cumpărare fără a achita integral prețul, actualmente din conținutul cărții funciare rezultă un rest de plata de 680.000 euro. În aceste condiții, neachitarea direrenței de preț poate conduce în orice moment la rezoluțiunea contractului de vânzare cumpărare cu privire la teren. Este evident, conform cutumei locale în domeniul imobiliar, că această diferență urmează a fi achitată din avansurile ce vor fi plătite de potențialii viitori cumpărători, ca urmare a încheierii de antecontracte de vânzare cumpărare. Or, în condițiile în care planează incertitudinea cu privire la proprietatea terenului, este evident că soarta acelor antecontracte este pusă sub semnul îndoielii, aceasta în conditiile în care Clujul are un istoric important la capitolul „tepelor” imobiliare”, au arătat riveranii.

14202934_1040506569404396_1236480614_o

Primăria se agață de „litera” legii

Pentru imobilul de pe strada Rarău, administrația locală a emis două autorizații de construire, una din 2007 (nr. 2154, din 10 octombrie – imobil de locuințe S+D+2E+3E+4E, beneficiar Ioan Aurel Florea, Sorin Mihai Gavriș și Monica Maria Gavriș) și una din 2014 (nr.388, din 14 aprilie pentru continuarea lucrărilor fără modificare soluției constructive la autorizația din 2007).

Imobilul autorizat pe Rarău a făcut obiectul unui proces în instanță, iar un riveran a obținut în 2008 și o Ordonanță Președințială pentru suspendarea lucrărilor și demolarea construcției edificate, având în vedere că aceasta se construia și pe un teren privat. A fost primul caz din Cluj în care instanța a dispus demolarea unei construcții ridicate ilegal.

Termenul de execuție din prima autorizație a fost de 36 de luni. Perioada în care lucrărilor au fost sistate a fost între 2008 și 2013. Procesul intentat de riverani pentru anularea autorizației de construire din 2007 s-a judecat în primă instanță la Tribunal, unde aceștia au avut câștig de cauză, iar apoi la Curtea de Apel au pierdut, printr-o decizie din 2010, definitivă și obligatorie, pe motivul tardivității plângerii prealabile.

Oficialii Primăriei spun că n-au dat curs plângerii prealabile a riveranilor de pe Rarău având în vedere că a existat o decizie a instanței care a obligat primăria să reautorizeze proiectul din 2007, în aceleași condiții.„Autorizația nouă din 2014 s-a eliberat anterior adoptării noul Plan Urbanistic General care, într-adevăr, aduce prevederi gândite să protejeze cartierele tradiționale de locuințe. A fost eliberată pe 5 ani această autorizație pentru că așa a cerut beneficiarul. Nu există niciun fel de condiționări legale asupra perioadei de valabilitate a autorizației, doar condiția legată de începerea lucrărilor într-un an de zile de la emitere. Funcționarul care a întocmit actele s-a raportat la prevederile legale aflate în vigoare la data respectivă. Dacă refuzam să eliberăm autorizația, riscam să fim acționați în instanță. Dacă aș putea să dau acestea autorizații după cum judec eu, cu siguranță situația era alta. Proiectanții care au modificat PUG-ul vechi și au propus acest proiect au avut o altă viziune că se va dezvolta și schimba structura urbană a zonei. În timp, această viziune a lor nu s-a confirmat. Însă, centrul de cartier exista ca prevedere în vechiul PUG, iar PUZ-ul, avizat de comisia de urbanism, a fost validat printr-o Hotărâre a Consiliului Local. Iar dacă aceasta nu este atacată sau anulată, vorbim de o lege locală pe care noi trebuie să o respectăm”, a spus arhitectul municipiului, Ligia Subțirică.

Viceprimarul Dan Tarcea a menționat și el că primăria trebuie să respecte litera legii:„Noi, ca primărie, suntem în legalitate. În 2007 s-a aprobat un PUZ care a reglementat zona de deasupra străzii Rarău pentru case și o parcelă de pe Rarău ca centru de cartier. În baza lui am avut un beneficiar privat care a obținut în 2007 autorizația de construire. A fost un proces intentat de riverani care în primă instanță au câștigat și, la recurs, au pierdut. În 2014, proiectul s-a vândut și noul beneficiar a cerut continuare de lucrări, în baza deciziei instanței. Am ajuns acum, în 2016, după ce s-au început efectiv lucrările și omaneii s-au inflamat, într-o situație în care trebuie să aplicăm legea, nu spiritul ei, ci litera legii. Doar instanța este cea care poate judeca aspectele de negalitate semnalate de riverani, sau dacă au existat neconcordanțe și alte aspecte privind proiectul. Noi ne putem asigura doar că se respectă autorizația de construire. Și vom trimite poliția locală în zonă să facă verificări în acest sens, iar dacă nu se respectă autorizația, oricum nu vor primi darea în folosință”.

14453901_1181425128581951_1013167145_o

14446389_10154501750068398_1102842194_o

Prefectura și Inspectoratul în Construcții stau în „așteptare”

Prefectul Gheroghe Vușcan a declarat că deocamdată nu a luat o decizie privind atacarea autorizației de construire a proiectului de pe strada Rarău. Oficialii Prefecturii Cluj au spus că instituția a cerut un punct de vedere Inspectoratului de Stat în Construcții legat de aspectele tehnice și ilegalitățile sesizate de riverani cu privire la documentația de urbanism și a autorizației de construire: „Vom ataca autorizația dacă Inspectoratul confirmă că se poate ataca. Deocamdată n-am primit un punct de vedere oficial de la ei”.

Într-o notificare adresată riveranilor, Inspectoratul de Stat în Construcții menționează că a efectuat un control pe șantierul de pe Rarău, la inceputul lunii septembrie și că a depistat neconformități, fără să precizeze care sunt acestea, dar că beneficiarii au remediat respectivele deficiențe în 7 septembrie 2016. În plus, ISC susține că potrivit unei cutume instituționale nu verifică aspectele tehnice de legalitate din autorizațiile de construire date după decizii ale instanței. Numai că, în acest caz, instanța care a dat decizia definitivă nu a intrat pe fondul cauzei.

inceput de septembrie 2016

inceput de septembrie 2016

22 selâptembrie 2016

22 selâptembrie 2016

Dezvoltatori cu relații în poliție și proiecte controversate

Beneficiarii inițiali ai proiectului de pe Rarău 17-19 erau Ioan Aurel Florea, Sorin Mihai Gavriș și Monica Maria Gavriș. În 2014, proiectul a fost reautorizat, propritari fiind firmele M&F Construct Drumuri și Poduri și Engil Holding din comuna Florești, în cartea funciară fiind trecută și o ipotecă de 680.000 de euro în favoarea medicului oncolog clujean Sorin Gavriș.

M&F Construct Drumuri o are ca administator și asociat pe Monica Veronica Mânzat. Împreună cu soțul Felician Mânzat, aceasta e implicată și în alte societăți alături de tatăl ex adjunctului IPJ Cluj comisarul Cristian Pintea și de Ioan Mureșan, de vărul de gradul doi al ex adjunctuui IPJ Cluj, Alexandru Mureșan, condamnat în primă instanță la închisoare cu executare pentru înșelăciune, după ce a obținut un împrumut bancar cu acte false pentru edificarea unei case de locuit în Cluj-Napoca. Veronica Monica Mânzat apărea asociat în firma Santimo, specializată pe agricultură și înregistrată în comuna Recea Cristur, alături de tatăl ex adjunctului IPJ Cluj, comisarul Cristian Pintea și Ioan Mureșan, de vărul de gradul doi al ex adjunctuui IPJ Cluj, Alexandru Mureșan.

Veronica și Felician Mânzat au fost implicați și în proiectul blocurilor mamut cu 11 etaje, construite pe Corneliu Coposu 1-3-5, în zonă de case, blocuri contestate de riverani. PUZ-ul și PUD-ul pentru ansamblul de pe Corneliu Coposu a fost obținut prin firma Esco M, deținută de Felician Mânzat, iar ulterior reautorizat pe Build Center Construct.

Esco M și M&F Construct Drumuri și Poduri are același sediu declarat ca Esco M, pe strada Heltai Gaspar din Cluj-Napoca.

Cealaltă societatea, Engil Holding se numea inițial Izo Construct Nord și avea sediu în comuna Florești. În 2012, societatea și-a schimbat sediul din Cluj în satul Prilog din Satu Mare și denumirea din Izo Construct Nord în Engil Holding. Societatea e deținută de Florin Pop (asociat unic și administrator) de 34 de ani, originar din satul Priog Satu Mare, și a dezvoltat de asemenea proiecte imobiliare în comuna Florești.

Nici medicul Sorin Gavriș, nici Monica Mânzat sau reprezentanții Engil n-au putut fi contactați pentru a răspunde obiecțiilor formulate de riveranii de pe strada Rarău.

Atunci când s-a demilat blocul, Aurel Florea, partenerul de la vremea respectivă a medicului Gavriș, susținea că vrea să facă apartamente de lux de 100 de mp.

2 centre de cartier făcute de „șmecherii imobiliari” cu trecere la primărie pe Eremia Grigorescu și pe Rarău

Intrarea pe strada Rarău se face de pe strada Eremia Grigorescu. Aproape de această intersecție, primăria a aprobat un centru de cartier, adică un complex de apartamente al investitorului Chimu Căpușan (Tras Beton Construcții, agenția imobiliară Nobila Casa) la nr. 126. Proiectantul general a fost Arhimar. Deși regimul din zonă era de 2 etaje, preponderent case, complexul n-a adus nicio facilitate cartierului. În plus, pe finalul vechiului PUG, primăria a mai autorizat un alt bloc cu 5 etaje, la nr. 122-124, lângă blocul lui Căpușan – la presiunea investitorilor reprezentați de celebrul avocat Radu Șomlea, în ciuda opoziției vecinilor de la case. Desigur, Direcția de Urbanism a Primăriei a invocat aceleași argumente, cum că proiectul respectă litera legii. Chiar dacă în momentul în care s-a aprobat documentația – decembrie 2014 – era vorba ca etajele superioare să fie retrase, în realitate blocul deja autorizat și edificat la roșu este o construcție masivă. Proiectul a fost realizat de arhitecții de la firma Interproiect. În spatele celor două blocuri masive edificate pe Eremia Grigorescu, se ridică și blocul mamut de pe strada Rarău, acceptat de Primărie pe aceleași considerente: „centru de cartier” amenajat la capătul înfundat al străzii Rarău.

Ce spune Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului

Reprezentanții Asociației pentru Protecția Urbanistică a Clujului (APUC) spun că au oferit doar consultanță în acest caz, având în vedere că riveranii au pus lucrurile în mișcare, administrativ și juridic, dar că sunt alături de riverani și că, dacă va fi nevoie, vor sprijini în continuare demersurile inițiate de locuitorii din zonă, având în vedere că e un caz tipic pentru urbanismul deșănțat practicat în Cluj. „Referitor la celebra invenție „centrele de cartier” pot să spun că în perioada vechiului PUG a fost o metoda uzitată în toate cazurile unde administrația locala încercă să mascheze un abuz. Astfel ne-am trezit cu așa numitele centre de cartier pe străzi înfundate, între case, peste tot unde nu aveau ce căută. În plus, deși pe hârtie arătau bine și aveau spații publice – grădinițe, școli, cabinete medicale, etc, în realitate acestea nu se regăsesc, deși ar fi trebuie să fie o condiție la recepția respectivelor imobile”, a spus Elek Levente, șeful APUC.

Ultimul „centru de cartier”, înainte de era noului PUG: „proiect elegant şi civilizat” vs „oportunism de joasă speţă”

Cum se ajustează un proiect, după nemulțumirile vecinilor: blocul de 3+1 etaje devine blocul 2 + 1+ 1 etaje

Ultimul „centru de cartier”, înainte de era noului PUG: „proiect elegant şi civilizat” vs „oportunism de joasă speţă”

Cum se ajustează un proiect, după nemulțumirile vecinilor: blocul de 3+1 etaje devine blocul 2 + 1+ 1 etaje

3 comentarii

  1. Voi stiti ce inseamna „blocuri mamut”? Dar „blocuri masive”? Cum sa spui de un bloc de cinci etaje ca e „bloc masiv”? Iar daca un bloc de 11 etaje e „bloc mamut” ce ati spune despre unul cu 70 de etaje?

  2. ma bucur ca va stricat hengsuiul. eu stau in marasti in bloc cu 9 etaje, nu imi permit sa stau la casa in vila. hai sa vedeti si voi cum este sa nu ai loc de parcare…ha, ha, ha..

Lasa un raspuns pentru Ariana

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Articole similare