Închide

Primăria, chemată din nou să legitimeze afacerile tandemului Armată-Bene cu locuințe pentru miliatari

ActualitateAdministrațieEconomieTop News by Actual de Cluj - mai 29, 2017 1 2592

Proiectul „casele militarilor” din Gheorgheni nu e gata, ci chiar ar putea fi extins. Proiectanţii au venit în Comisia de Urbanism cu noi solicitări, prilej cu care arhitecţii au arătat că proiectul aduce intervenţii în afara regulilor: case pe malul lacului sau drumuri în zone de UTR V (zone verzi), în plus a mai apărut o adăugire – un „proiect pilot” de case pasive, deşi iniţial se discuta despre terenuri de sport.

Ca beneficiar al proiectului, pe ordinea de zi a şedinţei CTATU de săptămâna aceasta figurează Ministerul Apărării Naţionale, pentru un Plan Urbanistic Zonal de „Dezvoltare ansamblu rezidențial cu dotări” pe strada A.V. Voievod, adică la fostul Cartodrom. Despre acest controversat proiect aţi mai auzit – constructorul ansamblului de vile și blocuri al armatei este Grup Taurus, din „familia” de firme controlate de Ioan Bene (omul de afaceri arestat în dosarul de corupția al fostului președinte al Consiliul Județean Cluj).

Ce mai vor acum beneficiarii? Arhitecta Florina Florian prezentă în şedinţa CTATU a explicat că ar fi vorba de un PUZ care dezvoltă un PUZ anterior aprobat şi realizat în proporţie de 60%. „Acesta prevede doar un ansamblu rezidenţial cu case unifamiliale şi dotări, dezvoltarea PUZ-ului se reduce la clarificarea zonei 2 şi a dotărilor aferente ansamblului şi un proiect pilot de şase case passive. Parcelarul, drumurile au fost cadastrate, reţelele de utilităţi sunt în zonă. Vor fi 220 de case în final. Mai avem o sală de evenimente, o clinică, un corp administrativ, o grădiniţă”, a enumerat arhitecta.

 

 

După care arhitecţii din comisie au putut interveni cu nedumeririle. “Străzile sunt autorizate? Aveţi două UTR-uri V acolo şi propuneri de case spre Becaş şi clădiri pe malul lacului; aceste lucruri sunt complet interzise. Se lucrează deja la drumuri. Cum se poate? Mai apare o clădire de birouri acolo. Greşit e şi faptul că între parcul deja construit şi rutele de zone V nu există legătură consistentă. Nu e o unire între cele două parcuri, unul construit şi unul care s-ar putea dezvolta. Malul lacului şi Canalul Becaş sunt cele mai importante”, a subliniat arhitectul Voicu Bozac, membru CTATU. Reprezentanta beneficiarului a spus însă că drumurile sunt deja autorizate, iar clădirea de birouri ar fi “clădire administrativă”.

“Strada propusă în PUZ pe lângă Becaş nu e pe terenul Armatei. Trebuie să regândiţi strada. Străzile care sunt înfundate nu permit întoarcerea maşinilor de intervenţie. Aţi propus grădiniţă – asta e foarte bine. Vor fi 220 case. Deci cam 1000 oameni. Dotări medicale aveţi?”, a intervenit şi fostul architect şef al municipiului, Adrian Iancu. În loc de noile clădiri propuse, din care una de birouri (pe care arhitecta a insistat să o numească “clădire administrativă”), Iancu a sugerat să se propună o grădiniţă mai mare şi dotări necesare ansamblului, inclusiv cabinete medicale.

“Actualul PUZ nu poate să prevadă drum peste Ve”, a menţionat Iancu. Însă primarul Emil Boc a vrut să afle cum se poate face raportarea la acest PUZ, dacă între timp s-au modificat reglementări, după intrarea în vigoare a noului PUG. “Dacă pe vremea de dinainte s-a aprobat… Juridic mă interesează: cum să desfiinţez acum reglementările?”

“În acest PUZ nu poate să apară drum pe V”, a continuat Iancu, dar viceprimarul Dan Tarcea a intervenit cu precizarea că drumurile au Autorizaţie de Construire valabilă. Nici retragerile faţă de limitele laterale nu ar fi tocmai în regulă, a sesizat arhitectul Mihai Racu, membru CTATU. Din terenul iniţial al MapN au tot fost cedate parcele, aşa că s-a ajuns la această formă de parcelare, a încercat să explice arhitecta. Un alt aspect negativ al proiectului e faptul că el complică accesul la spaţii publice. “Dacă vrei să ajungi dintr-un loc foarte folosit al lacurilor la parcul sportiv, trebuie să treci printre aceste case”, a sesizat sociologul Norbert Petrovici, membru CTATU.

Şi casele pasive apar în plus faţă de varianta iniţială. În loc de… terenuri de sport. “Ori luăm de bun PUZ-ul vechi unde erau terenuri de sport (nu case pasive) ori refacem PUZ”, a atras atenţia Mihai Racu. Lucrurile sunt avansate însă pentru proiectul Armatei, din informaţiile reprezentantei responsabile de documentaţie: parcelarul s-a făcut, contractele s-au semnat, iar autorizaţia pentru drum există din martie 2016. Când unul dintre membrii CTATU a vrut să afle despre statutul acestui proiect şi cine se mută acolo, primarul Emil Boc a schimbat cursul discuţiei, considerând că tema nu e de competenţa comisiei de Urbanism.

Nu s-a lămurit însă soarta proiectului, nici în ceea ce priveşte urbanismul. Dacă se aprobă acum PUZ-ul, el trebuie să respecte prevederile PUG-ului în vigoare, au încercat să explice membrii CTATU. Şi lipsesc informaţii. “Nu avem suprapunerile pe PUG”, a spus Iancu. “Tot ce se propune în acest PUZ să nu se facă pe suprafeţele de V”, a încercat să sintetizeze Boc.

Boc era supărat pe proiect acum 3 ani 

În iunie 2014, același primar Boc a acuzat că cei de la armată nu se mulțumesc cu ceea ce le-a autorizat primăria și vor să transforme zona într-una de cocioabe și să aducă la Cluj urbanismul din Florești. Amintim că atunci Armata a venit la urbanism pentru a modifica proiectul – au cerut optimizarea suprafețelor ocupate de fiecare casă și reparcelarea terenului pentru etapa doi a proiectului, în așa fel încât vilele să aibă un preț decent și să poată fi cumpărate și de soldați, nu doar de personalul cu grade din armată.

Primarul Emil Boc mai spunea atunci că pe el se descarcă toate lucrurile negative din oraș, așa că vrea să doarmă liniștit și de aceea nu poate aproba o modificare a proiectului pe care o consideră în interesul constructorului și nu al orașului. S-a făcut chiar că nu știe cine este constructor.

Citește și:

Scandal la Urbanism. Boc a respins modificarea proiectului de case al Armatei din Gheorgheni. Constructorul este Ioan Bene

Potrivit site-ului oficial al proiectului, la momentul 2014, proiectul de vile dezvoltat pe o suprafață de 4,5 hectare cuprindea două etape: una de amenajare a 128 de vile cu suprafețe între 120 și 140 de mp, iar a doua cu 92 de unități locative individuale, cuplate sau înșiruite. Prețul unei vile, cu TVA, era de peste 145.000 de euro.

Vezi și

 

Cât i-au plătit lui Bene militarii pentru locuințele de pe lac

 

Proiectul, girat de fostul primar Apostu, acum angajat la Bene

Proiectul armatei din cartierul Gheorgheni a demarat în 2009 în vremea mandatului de primar a lui Sorin Apostu. Primăria a primit la schimb pentru avizarea afacerilor imobiliare ale armatei terenul de pe 21 Decembrie unde s-a gândit proiectul Centrului Cultural Transilvania. Cel puțin asta susțineau liderii administrației locale în 2009. Atunci primăria a aprobat două documentații de urbanism pentru construirea unui cartier de vile în Gheorgheni în zona lacului și a cartodromului, dar și a unuia de blocuri în zona str Dâmboviței. Condamnat pentru fapte de corupție, cu pedeapsa ispășită, acum fostul primar Sorin Apostu lucrează în cadrul unei societăți controlate de Ioan Bene.

Armata a cerut alte nume de străzi

Anul acesta, Ministerului Apărării Naţionale şi Asociaţia Cultul Eroilor a cerut primăriei să accepte modificarea demunirilor străzilor care deservesc vilele din proiectul imobiliar al armatei. Numele unor străzi ca Toma Caragiu, Amza Pellea, Lucia Sturdza-Bulandra, Silvia Popovici sau Dem Rădulescu vor fi înlocuite cu denumiri cazone, cum ar fi strada Cavaleriei, Străjerului, 25 Octombrie, Jurământului sau Gemina, dar şi cu nume ale unor militari: Mareşal Constantin Prezan, G-ral. Nicolae Dăscălescu sau G-ral. Gheorghe Avramescu. Propunerea a fost aprobată de consilierii locali la ședința ordinară din luna mai.

Text: Kristina REȘTEA, Luminița SILEA

  • Un comentariu

    Scrie un comentariu