Plafonarea adaosului comercial la toate alimentele ar putea avea efecte adverse: avertismentul economiștilor din Cluj

Economie by Actual de Cluj - mart. 07, 2026 0 85

Plafonarea adaosului comercial la toate produsele agroalimentare, măsura propusă recent de ministrul Agriculturii pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile, ar putea avea efecte economice nedorite pe termen mediu și lung, avertizează specialiștii Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Potrivit economiștilor, limitarea adaosului comercial poate oferi un beneficiu temporar pentru consumatori, însă nu atacă cauzele reale ale inflației și ar putea genera efecte precum creșteri de prețuri la bunurile nealimentare, falimente în sectorul alimentar sau chiar lipsuri temporare pentru anumite produse.

„Începând cu 2021, inflația din România și din Uniunea Europeană a fost determinată în principal de creșterea prețurilor la energie și materii prime, ceea ce a majorat costurile de producție în toate domeniile economice. Deficitul bugetar ridicat a amplificat inflația prin creșterea nesustenabilă a cererii interne. În acest context, limitarea adaosului comercial aduce un beneficiu temporar, dar nu abordează cauzele reale ale crizei costului vieții”, explică Markó Balázs, cercetător în cadrul echipei RoEM-UBB FSEGA.

În prezent, în România, adaosul comercial pentru alimentele de bază este plafonat la 20% în cazul procesatorilor, la 5% pentru lanțurile de distribuție și la 20% pentru distribuitori. În practică, acest mecanism permite ca prețul final al alimentelor de bază să fie cu cel mult 51,2% peste costul de producție.

Săptămâna trecută, ministrul Agriculturii a propus extinderea acestei măsuri la toate produsele agroalimentare, nu doar la cele de bază, în situația în care rata anuală a inflației depășește pragul de 5%.

Datele analizate de economiști arată însă că efectele pe termen lung ale plafonării sunt limitate. După introducerea măsurii, prețurile alimentelor au crescut cu aproximativ 5–6% în 2023 și 2024, iar în 2025 ritmul s-a accelerat spre aproape 8%.

„Pe termen lung, plafonarea adaosului comercial nu a redus semnificativ inflația mărfurilor alimentare, chiar dacă prețurile produselor plafonate au scăzut imediat după implementarea măsurii”, spune Markó Balázs.

Statisticile oficiale indică și o diferență clară între evoluția prețurilor la produsele plafonate și cele neplafonate. Produsele din coșul de bază reglementat au înregistrat stabilizare sau chiar scăderi de preț, cum este cazul cartofilor, mălaiului sau făinii, în timp ce alte alimente au avut creșteri puternice.

„Alimentele neplafonate au înregistrat scumpiri accentuate, adesea de două cifre, cum este cazul cafelei, cărnii de bovină, produselor zaharoase sau fructelor de import”, explică Rácz Béla-Gergely, cercetător RoEM-UBB FSEGA.

Potrivit acestuia, o parte din aceste scumpiri sunt legate de evoluția piețelor internaționale, dar diferențele de preț sugerează și o adaptare a strategiilor comercianților. Retailerii ar putea compensa limitarea profitului la produsele plafonate prin creșterea adaosurilor la cele neplafonate.

Pe lângă efectele asupra prețurilor, economiștii avertizează că extinderea plafonării ar putea pune presiune pe sectorul alimentar, dominat în România de firme mici.

„Adaosul comercial reflectă în principal costurile cu munca și capitalul, nu puterea de piață a firmelor. Dacă plafonarea se extinde și limitele impuse diferă semnificativ de condițiile pieței, rata falimentelor ar putea crește, iar în unele zone ar putea apărea lipsuri temporare de alimente”, spune Rácz Béla-Gergely.

În plus, măsura ar putea afecta mai puternic magazinele și producătorii mici, care au mai puține posibilități de a compensa pierderile prin ajustarea prețurilor la alte produse, spre deosebire de companiile mari.

Economiștii subliniază că inflația ridicată din ultimii ani a fost generată în principal de scumpirea energiei și a materiilor prime, dar și de cererea ridicată după pandemia COVID-19, amplificată de politici fiscale expansioniste.

În opinia coordonatorului echipei RoEM-UBB FSEGA, Levente Szász, combaterea inflației depinde în primul rând de politici macroeconomice.

„Guvernul poate reduce inflația prin corecții fiscale consecvente pentru diminuarea deficitului bugetar, iar Banca Națională prin politici monetare adecvate. Plafonarea adaosului comercial nu adresează cauzele principale ale inflației și nu poate oferi o soluție durabilă la criza costului vieții”, afirmă acesta.

Specialiștii consideră că o alternativă mai eficientă ar fi acordarea unor ajutoare fixe direcționate strict către gospodăriile cu venituri mici. O astfel de abordare ar putea reduce presiunea socială generată de scumpiri, fără a distorsiona mecanismele pieței.

Romanian Economic Monitor este un proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, care publică periodic analize și infografice interactive despre evoluția economiei românești, bazate pe date oficiale și actualizate.

Nici un comentariu