Peste 150 de oameni rămân fără locuri de muncă. O altă firmă a Consiliului Județean se îndreaptă spre faliment
ActualitateAdministrațieEconomieTop News by Cosmina Fernoaga - mart. 05, 2017 1 890
Strategia Consiliului Județean Cluj de a-și transforma unele regii în societăți comerciale se dovedește un fiasco, având în vedere că acestea n-au reușit să se mențină în piață mai mult de trei, patru ani. Prima care a intrat în procedură de faliment este societatea Cluj Arena, administrația județeană fiind nevoită să-și însușească (prin intermediul unei Direcții), activitatea de întreținere a stadionului. Tot cu falimentul se confruntă, în prezent, și Societatea de Pază și Protecție, iar situația în acest caz este cu mult mai critică, având în vedere că peste 150 de oameni riscă să rămâne fără locuri de muncă. Administrația județeană nu-și va putea permite să-și lărgească organigrama cu un asemenea număr de angajați, după modelul aplicat deja la Cluj Arena.
Cum s-a ajuns aici?
Câțiva angajați ai societății de Pază și Protecție s-au prezentat în plenul Consiliului Județean, solicitând sprijinul acestei instituții, care de altfel este acționarul majoritar al societății: „Majoritatea dintre noi lucrăm în cadrul acestei societăți de 15, 20 de ani, încă de pe vremea când a debutat ca structură a Gardienilor Publici. Vă dați seama, noi avem vârste de 40, 50 de ani, cine ne mai angajează acum?” s-au plâns oamenii (foto jos).
Pentru a le oferi oamenilor un dram de încredere, președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, le-a promis că va avea în vedere posibilitatea ca activitatea societății să fie preluată de instituția pe care o coordonează, însă, a avut grijă să sublinieze și că bugetul nu prea permite lucrul acesta.
Tișe a uitat să mai menționeze că ideea privind transformarea acestei regii de pază, în societatea comercială, i-a aparținut chiar lui, în mandatul său anterior de lider al Consiliului Județean. La acea vreme, regia avea și mai mulți angajați (peste 250), și era considerată o povară bugetară, deși aceasta avea pe rol suficiente contracte care să-i asigure funcționalitatea. Sigur, o bună parte dintre serviciile de pază prestate de această regie vizau instituțiile aflate în subordinea Consiliului Județean. Existau, însă, și contracte cu diferite structuri private.
După ce Consiliul Județean a decis să transforme această regie în societate comercială, au venit și primele lovituri. Concret, din noua postură, Societății de Pază și Protecție i-a revenit obligația de a participa la licitații inclusiv pentru serviciile de pază pe care, până la acel moment, le obținuse de la Consiliul Județean prin încredințare directă. Evident că din pricina structurii stufoase de personal, a managementului defectuos, societatea a pierdut contractele de bază, în mod ciudat, chiar și pe cel de pază în incinta instituției Consiliului Județean.
Chiar dacă a funcționat pe avarie în ultimii ani, personalul de bază fiind mult redus, Societatea de Pază și Protecție a continuat să fie o vacă de muls pentru clientela politică. După plecarea lui Alin Tișe de la Consiliul Județean, în 2012, a urmat rândul USL-ului (liberalul Horea Uioreanu – președinte și social-democratul Ioan Oleleu – vicepreședinte). Aceștia și-au impus oamenii pe post de manageri, înlăturând-o pe cea care deținuse anterior funcția de director. Societatea n-a reușit, însă, să se redreseze, dimpotrivă. Ulterior, un fost consilier județean, Axente Husar – care devenise un fel de amic al celui care devenise președinte al Consiliului Județean (Mihai Seplecan) – a fost numit administrator în cadrul acestei societăți. În afara faptului că societatea i-a plătit salariul de peste 4000 de lei lui Husar, nu s-a petrecut vreo îmbunătățire. Acum, firma va intra în procedură de insolvență, a anunțat conducerea.
Crearea societatilor comercial a fost o decizie bune, domnilor ziaristi. Concluzia pe care trebuia sa o tragetie este asta:
PRIVITI CAT DE PERFORMANTE SUNT REGIILE CAND SUNT SUPUSE TESTULUI PIETII LIBERE.
STATUL = CEL MAI PROST ADMINSITRATOR . TREBUIE SA AIBA MINIMUM IN ADMINSITARRE.
Cea mai mare greseala ( si importiva recomandarilor euroepne) ar fi sa se faca inapoi regii, unde nu exista niciun control asupra performantelor acestor regii.