Închide

VIDEO Percheziții la Cluj în dosar de fraudă informatică, cum a furat o grupare de camerunezi un milion de dolari

Actualitate by Actual de Cluj - aug. 11, 2021 0 210

Percheziții ieri la Cluj, unde procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism de la Structura Centrală, dar și ofițeri de poliție judiciară de la Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice din București au descins în total în 32 de locații din  București și județele Ilfov, Cluj, Dolj și Brașov, într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracțional organizat.

Grupul era specializat în săvârșirea infracțiunilor de fraudă informatică iar în sarcina sa au fost reținute mai multe infracțiuni – acces ilegal la un sistem informatic, fals informatic, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals privind identitatea, fals în declarații, participație improprie la uz de fals, participație improprie la fals intelectual, înșelăciune, favorizarea făptuitorului și spălare a banilor.

Concomitent, în urma cooperării internaționale, au mai fost efectuate câte o percheziție în Irlanda și Olanda.

”În cauză s-a reținut faptul că, începând cu anul 2017, pe raza municipiului București mai mulți cetățeni camerunezi au constituit și au activat în cadrul unei grupări infracționale organizate transnaționale, specializate în comiterea unor infracțiuni în mediul online.
Astfel, suspecții au creat pagini de internet și adrese de email false, ce păreau a aparține unor societăți comerciale specializate în vânzarea en – gros a unor produse alimentare sau nealimentare și, cu scopul de a induce în eroare potențialii clienți, au expediat prin email oferte de vânzare a unor produse, întocmite în numele societăților reale menționate, solicitând plata în avans pentru livrarea bunurilor”, au explicat anchetatorii. ”După ce persoanele vătămate acceptau pretinsele oferte și efectuau plățile în avans, așa cum le era solicitat, bunurile respective nu erau livrate, iar pretinșii vânzători nu mai puteau fi contactați”.

Transferurile de bani erau realizate de către persoanele vătămate în conturi bancare deschise în baza unor documente falsificate sau declarate sustrase la diverse bănci din Romania și mai apoi erau retrase în numerar de la bancomate de pe teritoriul României sau din străinătate. ”Liderul grupării a fost cel care a solicitat si obținut, prin intermediul relațiilor sale din Camerun, o serie de acte de identificare false, respectiv pașapoarte ce păreau în general emise de către autoritățile franceze, întrucât unitățile bancare erau mai puțin reticente cu privire la solicitările de deschidere conturi bancare provenite de la cetățeni francezi. După deschiderea conturilor și activarea acestora, au fost puse la dispoziția liderului, prin transmiterea documentelor de deschidere conturi, credențialele de acces și cardurile aferente”, au mai arătat procurorii DIICOT. ”Următorul nivel al activității infracționale a constat în identificarea, prin intermediul internetului, a unor societăți comerciale din Romania cu obiect de activitate legat de producerea si comercializarea de material lemnos, puțin vizibile in mediul online, cărora liderul grupării le-a uzurpat identitatea, prin crearea, pe diverse platforme de comerț online de tipul business to business, a unor profiluri utilizând denumirea și datele de identificare ale societăților menționate, creând aparența că paginile sau profilurile ar aparține societăților comerciale reale, prin intermediul cărora comercializau bunuri sau servicii fictive ori inexistente”.

Mai mult, au mai arătat anchetatorii, în vederea creșterii credibilității și promovării în mediul online a companiilor prin intermediul profilelor create pe platformele de comerț online și prin urmare și a produselor comercializate, liderul grupării a conceput o rețea de  site-uri prin care era prezentat obiectul de activitate constând în producerea și comercializarea de material lemnos și oferte de produse ale societăților respective. ”În vederea maximizării profiturilor și a resurselor utilizate, schema infracțională aplicată presupunea introducerea unei așa-zise societăți de transport mărfuri ( shipping) în calitate de partener comercial al furnizorului de bunuri din Romania, care îi era prezentat victimei ca având rolul de a-i livra bunurile achiziționate. Pentru ca persoanele vătămate să nu aibă dubii că sunt în contact cu o veritabilă companie de shipping și pentru a da curs eventualelor solicitări de fonduri, site-ul utiliza un modul/ script dedicat de urmărire/ trasabilitate care în funcție de coordonatele de localizare introduse cu privire la punctul de expediție și cel de destinație, genera un cod de tipul AWB pe care îl transmitea victimei împreuna cu link-ul spre ”pagina de tracking” a site-ului, iar în urma utilizării contului, erau generate informații false cu privire la expediția în sine și locație”.

Anchetatorii au calculat că membrii grupării au obținut din activitatea infracțională suma de peste un milion de dolari, în dauna a peste 30 de companii din străinătate.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare