Închide

O casă din comuna de lângă Cluj fără blocuri, exemplu de arhitectură “Așa da”. Județul pregătește anuarul “caselor faine”

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - aug. 18, 2021 0 7196

O casă din localitatea Feleacu, încă needificată, a fost dată ca exemplu de arhitectură de calitate care păstrează farmecul localității, printr-o integrare armonioasă în peisajul rural. Aprecierea a fost făcută de arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță. Proiectul locuinței aparține arhitecților Sztahura Mark și Adina Sztahura. Salanță a lansat și un apel către colegi și nu numai pentru a primi exemple de case din Cluj care merită cunoscute deoarece păstrează specificul satului transilvan. Intenția este de a se edita un anuar cu cele mai “faine case” din județ.

“Localitatea Feleacu are un farmec urbanistic aparte. Străzile înguste și sinoase permit o adaptare a traseelor la cerințele reliefului de deal oferind perspective spectaculoase. Relieful permite realizarea unor construcții cu o arhitectură frumoasă care să păstreze farmecul ruralului la interferența cu urbanul”, arată arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță.

El a oferit exemplul unei case din Feleacu – comună învecinată cu municipiul Cluj-Napoca – perfect integrată în peisajul rural, locuință proiectată de arhitecții Sztahura Mark și Adina Sztahura care păstrează farmecul de la țară.

„Creaţia arhitecturală este menită să organizeze funcţional şi estetic spaţiul construit, având obligaţia de a-l insera armonios în mediul înconjurător, în respectul peisajelor naturale şi al patrimoniului imobiliar”, mai spune Salanță.

Casa din comuna Feleacu se încadrează perfect în hash tag-urile pe care Salanță le-a inițiat și pe Facebook pentru a promova arhitectura rurală de calitate din Cluj: #asaDA #sepoate #casefaine.

Arhitecta Adina Sztahura a spus pentru Actualdecluj.ro că beneficiarul casei din Feleacu si-a dorit o casă cu imagine rurala și a venit special la biroul lor de proiectare fiindcă a văzut o alta casă similară din aceeași comună, proiectată tot de ei.

“Acum urmează faza de construire, costurile sunt destul de ridicate căci am proiectat-o și pasiv, tot la cererea beneficiarului. Sperăm că o va și executa așa cum am proiectat-o. De-abia am finalizat proiectul. Beneficiarul este în negocieri cu mai mulți constructori. Nu are o suma totală căci prețurile acum se schimbă de la o lună la alta. Costurile de întreținere sunt nesemnificative, fiind casă pasivă. Costul de construire o sa doară. Este o locuință demisol parter și pod cu patru camere, trei băi, spații uzuale. Are un garaj pentru două mașini în corpul care se vede pe planșe mai mic”, a mai spus arhitecta.

Recent Salanță a lansat un apel pentru a primi exemple de arhitectură rurală de calitate și de la alți specialiști, beneficiari sau alte persoane. Intenția este de a se edita un anuar cu aceste construcții ca un intrument de bune practici care să convingă și alți oameni că merită să îți faci case țărănești în Cluj și nu construcții mediteraneene, așa cum tot mai mulți beneficiari vor să își edifice mai ales în comunele de lângă Cluj-Napoca.

La nivelul Consiliului Județean din Cluj există de câțiva ani încoace o preocupare pentru respectarea specificului local rural din Cluj de care se ține cont atunci când se avizează proiectele de urbanism (în zonele protejate sau în comunele unde forul județean ține loc de structură locală de urbanism). Din acest motiv Salanță și-a atras și nenumărate plângeri de la beneficiari că se bagă și le spune cum să își facă ei casele. Chiar președintele Alin Tișe a susținut în fața Consiliului Județean că vrea să conducă el de acum ședințele de urbanism deoarece acolo arhitecții își dau cu părerea și încurcă planurile de afaceri ale proprietarilor când se spune cum să își facă casa sau acoperișul, dar nu răspund în instanță, în cazul în care se ajunge la procese. Arhitecții din Comisia de urbanism i-au replicat pe parcursul anului lui Tișe că planurile de afaceri ale beneficiarilor trebuie să fie oneste dar și că în mediul rural trebuie respectat peisajul și nu trebuie construit peste tot sau construite „căsoaie” ca la oraș sau case mediteraniene ca în vacanțele din localitățile unde au fost beneficiarii.
Arhitectul șef și-a asumat misiunea de a promova în mediul public exemple de „AȘA DA” când vine vorba despre casele proiectate la țară, în Cluj.

În ultimii ani administraţia judeţeană a făcut eforturi pentru a încuraja o arhitectură de calitate în mediul rural din Cluj, dar tot există derapaje, plânsete şi oameni care vor să forţeze ”mâna” şi să obţină autorizaţii. De cel puţin patru ani de zile nu se mai autorizează în comunele clujene case urbane sau case care nu au nimic în comun cu tradiţia sau cu specificul zonei în care se doreşte edificarea lor. Pentru un plus de rigoare s-a încercat rescrierea regulamentelor de urbanism din comune şi transpunerea în acestea a prevederilor din Ghidul de Arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural făcut de arhitecţii clujeni printr-un demers susţinut de Ordinul Arhitecţilor din România. În cazul proiectelor de locuințe de la țară se solicită la Județ încadrarea în specificul local printr-un studiu care trebuie făcut de proiectanți prin apel la Ghidul elaborat de Odinul Arhitecților pentru Dealurile Clujului. Există și mai multe PUG-uri ale comunelor din Cluj traduse de Planwerk într-o serie de ghiduri care arată cum și ce se poate construi, până la detalii legate de felul împrejmuirilor sau materialele pentru acoperiș.

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Articole similare