Noua zonă „cu liniște” pregătită pentru construirea de case la țară celor care s-au săturat de aglomerația din comunele de lângă Cluj-Napoca

O nouă zonă pentru construire a fost configurată în noul Plan Urbanistic General (PUG) al comunei Iara pentru a fi primită în intravilan. Teritoriu este în exteriorul satului Agriș, însă de-a lungul drumului comunal, însă zona are potențial pentru cei care caută liniștea, a arătat primarul din Iara, Ioan Dorin Popa, după ce specialiștii din comisia de urbanism a Consiliului Județan (CJ Cluj) au criticat acest modul de dezvoltare propus de urbaniștii proiectanți. Mai mult, primarul a arătat că toate comunele de lângă Cluj sunt deja pline de construcții iar acum oamenii pun presiune pe Iara, având în vedere cadrul natural de excepție pentru a căuta liniște.

Propunerea formulată de Eco Maps și urbanista Laura Baurda (cei care s-au ocupat de documentație) pentru dezvoltarea urbanistică a comunei Iara a stârnit din nou nemulțumirea specialiștilor din comisia de urbanism a CJ Cluj, la ședința online din 14 septembrie. Noul PUG din Iara a primit deja obiecții, corectate de proiectanți, fiind discutat în comisie, însă și de această dată lucrarea a fost văzută ca fiind făcută fără vizune pentru a aduce o dezvoltare armonioasă a localităților componente.

Specialiștii au adus în principal obiecții legate de propunerile de extindere a intravilanului cu peste 10 hectare într-un sat din Iara, Agriș, de-a lungul drumului comunal 103, arătând că este contrară principiilor de urbanism, dar și că există deja foarte mult teren în actualul intravilan, nefolosit.

În ciuda obiecțiilor, președintele CJ Cluj, Alin Tișe, cel care conduce comisia, s-a asigurat că în ședință intră primarul din localitate, arătând specialiștilor că proiecția o face primarul deoarece este cel ales de locuitori.  Așa, PUG-ul a fost avizat, însă cu condiția să fie modificat într-o altă direcție care, potrivit propunerilor din regulament, ar putea da liber la construirea de locuințe colective în Iara.

Arhitecta Laura Baurda din echipa PUG Iara nu l-a putut lămuri pe arhitectul-șef al județului, Claudiu Salanță, cu privire la temeiul propunerilor de extindere a intravilanului satului Agriș din comuna Iara. Specialiștii din comisie s-au arătat nemulțumiți de modul în care se introduc terenuri consistente în intravilan de-a lungul unui drum, încurajând specula sau creând avantaje pentru anumiți proprietari și erau cât pe ce să amâne avizarea, însă a intervenit șeful Comisiei, Alin Tișe, care a cerut să audă voința și argumentele primarului din comună.

(desene cu propuneri de restrângere a zonei propue să fie introduse în intravilanul localității Agriș)

Proiectanții l-au solicitat pe primarul PNL,  Ioan Dorin Popa, să intre în ședință, arătând că e pregătit să ofere explicații.

„Am început PUG-ul de 6-7 ani. Acum s-a schimbat mult perspectiva. Suntem a doua, a treia comună după Cluj. La Gilău e full, la Săvădisla, la fel. Ciurila, Sălicea sunt full,  la Băișoara nu mai sunt parcele bune, așa că toți vin la noi să își facă case de vacanță pentru liniște. Și Consiliul s-a gândit la chestia asta fiind o zonă frumoasă, de-a lungul unui fir de apă. În Agriș e full tot,  e cumpărat tot terenul care e într-o zonă cât de cât dreaptă, satul fiind tot în pantă. Aici, cum se propune în noul PUG, de-a lungul drumului, terenul e drept, la intrarea dinspre sat. Avem și proiect pe Anghel Saligny pentru rețeaua de apă și canalizare pentru Agriș, de-a lungul drumului, așa că nu îți mai trebuie nu știu ce investiții mari ca să poți să te racordez și să construiești. La Agriș, să zic, se poate apropia zona, să o lăsăm mai aproape de sat, să o îngustăm, să o scurtăm. Putem să mai restrângem, să facem o zonă mai amplă, trupuri consistente”, a arătat primarul Ioan Dorin Popa.

Acesta a mai spus că, deocamdată, proiectul de apă și canalizare este în curs să primească finanțarea, însă explicațiile, o dată oferite, au devenit prilej pentru Alin Tișe să supună la vot acordarea unui aviz favorabil pentru PUG-ul din Iara.

Înainte de vot, arhitectul Laszlo Tulogdy din comisie a arătat că regulamentul nu susține specificul local, mai mult, că aduce, prin modul de redactare, posibilitatea să se edifice locuințe colective în localitate. „O să ne trezim cu blocuri peste tot și ar trebui să limitați propunerile la zona existentă de blocuri”, a spus specialistul. „Parter și trei etaje nu cred că asta e tendința de dezvoltare a localității”, a arătat și arhitectul șef.

Până la urmă, PUG-ul a primit aviz favorabil, cu recomandarea să fie modificat în așa fel încât să nu gireze construirea de blocuri, însă arhitectul Radu Spânu din Comisia a arătat că respectivele modificări sunt un pic costisitoare și trebuie înregistrate la Cadastru.

Comuna Iara este la 40-50 de kilometri de Cluj-Napoca, se învecinează cu Ciurila, Băișoara sau Râmetea, localități unde nu doar agroturismul este în floare, dar sunt și zone preferate pentru investiții în case de vacanță de către clujeni.  Iara a fost o localitate minieră până în 2000.

Proiectanții propun prin noul PUG de la Iara mărirea intravilanului cu peste 200 de hectare.

Date despre comuna Iara

Suprafaţa teritoriului administrativ: 143,87 kmp
Număr de localităţi: 13
Reşedinţa de comună: sat Iara
Populaţia totală stabilă (rezultate provizorii RPL 2011): 3889 locuitori
Număr total clădiri (rezultate provizorii RPL 2011): 2012
Număr total locuinţe (rezultate provizorii RPL 2011): 2011
Număr total gospodării (rezultate provizorii RPL 2011): 1575
Caracterul funcţional: mixt:
– agro-zootehnic
– forestier
– industrial-extractiv
– turistic
Zone naturale protejate în UAT Iara:
– ROSCI1253 „Trascău”, 6.28% ocupat din UAT;
– ROSPA0087 „Munții Trascăului”. 60,89%;
– Zone naturale protejate de interes județean:
– 1. Defileul Arieșului, 2.3% – valoare mixtă
– 2. Defileul Surduc, 1.4% – valoare mixtă
– 3. Cheile Borzești, 0.5% – valoare peisagistică
– 4. Cheile Ocolișel, 1.6% – valoare peisagistică
Monumente istorice clasate conform LMI 2015: 16 obiective
– Situri arheologice categoria A: 1 obiectiv
– Situri arheologice categoria B: 1 obiectiv
– Ansambluri de arhitectură categoria B: 6 obiective
– Monumente de arhitectură categoria B: 8 obiective

Disfuncţionalităţi
– Majoritatea exploataţiilor agricole sunt de subzistenţă (mai mici de 2 ha);
– Exploataţiile de subzistenţă duc lipsă de capital şi de o pregătire profesională a
fermierilor;
– Componentele de mediu (în special solul şi apa) sunt degradate datorită utilizării
incorecte a îngrăşămintelor chimice / pesticidelor şi aplicării unor lucrări mecanice
sau de irigări / drenaje inadecvate;
– Parcul de maşini agricole este deficitar;
– Managementul gunoiului de grajd (în special pentru depozitarea acestuia) în
fermele zootehnice este deficitar, deoarece lipsesc instalaţiile şi echipamentele
necesare;
– Serviciile agricole și zootehnicenu sunt suficient dezvoltate;
– Există puține organizaţii de marketing agricol (grupuri de producători sau
cooperative de comercializare) care asigură o coordonare verticală între
procesatorii agricoli şi lanţurile de distribuţie din industria alimentară;

Propuneri de dezvoltare prin noul PUG
– Promovarea şi dezvoltarea activităţilor de agrement în cooperare cu cele de turism rural şi industrie casnică artizanală:
– promovarea agroturismului în gospodării tradiţionale omologate2;
– promovarea investiţiilor în domeniul structurilor de primire şi agrement;
– crearea şi diversificarea unităţilor şi atracţiilor turistice;
– conservarea tradiţiilor, culturii, a specialităţilor culinare şi a băuturilor;
– protejarea şi conservarea patrimoniului natural, cultural şi arhitectural;
– Promovarea şi dezvoltarea activităţilor din sectoarele secundar şi terţiar:
– panificaţie;
– industria laptelui;
– industria cărnii;
– prelucrarea lemnului;
(Turismul rural / agroturismul / turismul verde / ecologic se caracterizează prin următoarele elemente: se desfăşoară în spaţii deschise în localităţi sub 10.000 de locuitori; este afectat de sezonalitate; structurile de primire (casele, fermele, gospodăriile tradiţionale) găzduiesc un număr mic de oaspeţi; activităţi de vacanţă specifice: plimbări, obiceiuri tradiţionale şi festivaluri rurale, călărie, exersarea unor meşteşuguri originale, picnic, pescuit, vizitarea unei ferme agricole;
Intrarea unei gospodării în circuitul turistic rural presupune: acces direct în camerele de locuit şi la grupurile sanitare, fără trecere prin alte camere; racord la reţeaua publică de canalizare; existenţa apei curente menajere; racord la reţeaua electrică publică; pentru categoriile 3-4 margarete este obligatorie existenţa grupurilor sanitare pentru fiecare cameră de dormit, TV, radio, frigider, telefon, garaj, aer condiţionat.
– artizanat;
– apicultură;
– colectarea de ciuperci şi fructe de pădure;
– colectarea de plante medicinale;
– servicii în agricultură;
– Creşterea competitivităţii sectorului agro-alimentar prin:
– revitalizarea şi rentabilizarea activităţilor agricole prin dezvoltarea proceselor de producţie agro-industriale integrate (producţie – colectare –
prelucrare – procesare – distribuţie);
– încurajarea pluriactivităţii în agricultură (culturi de câmp şi creştere animale), la nivel de fermă;
– încurajarea asocierilor între producători şi sprijinirea fermelor:
– mici de 2–5 ha (care îşi acoperă necesarul de autoconsum al unei gospodării de 1-3 persoane);
– medii de 5–10 ha (care îşi pot comercializa o parte din producţie);
– comerciale de peste 10 ha;
Condiţia preliminară pentru a fi înregistrat în Registrul Fermelor şi pentru a beneficia de plăţi este de a lucra cel puţin 1 ha de teren, compus din parcele care nu
sunt mai mici de 0,3 ha.
– creşterea gradului de mecanizare;
– încurajarea întreprinzătorilor ce realizează produse tip “bio” şi “de marcă”;
– utilizarea eficientă a îngrăşămintelor, pesticidelor, ierbicidelor etc.;
– utilizarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi agro-pedo-ameliorative prin împădurirea zonelor joase (mai expuse fenomenelor asociate cu schimbările climatice) şi a celor afectate de eroziune şi cu pericol de alunecare;
– promovarea sistemelor de asigurări contra factorilor de risc prin constituirea şi utilizarea fondului de protejare a producătorilor agricoli;
– Dezvoltarea şi utilizarea mai mare a surselor de energie regenerabilă, inclusiv a biocombustibililor din agricultură, precum şi prin creşterea nivelului de
conformitate cu standardele comunitare a fermelor de creştere a animalelor (de ex. prin reducerea emisiilor de amoniac).
– Înfiinţarea pădurilor tinere, cu viteză mai mare de creştere, care absorb cantităţi mai mari de CO2 în comparaţie cu pădurile îmbătrânite;
– Dezvoltarea reţelei de perdele forestiere.

Comuna este alcătuită din 13 sate: Iara, Făgetu Ierii, Surduc, Buru, Cacova Ierii, Mașca, Borzești, Ocolișel, Valea Vadului, Lungești, Măgura Ierii, Agriș, Valea Agrișului. Conform datelor INS, numărul de locuințe din comuna Iara se ridica în anul 2017 la 2.320 și la 2321 în anul 2020, cifră rămasă neschimbată de la recensământul din 2011. Aceleași date indică faptul că, în ultimii 10 ani, în comună s-a ridicat o singură locuință nouă (deși aceste date nu cuprind, spre exemplu, locuințele ridicate fără autorizație).

Conform recensământului din 2011, în comuna Iara există 2.012 de clădiri de locuit individuale (case) și 43 blocuri cu 41 de apartamente cu circa 300 de
apartamente. Aproape 10% dintre locuințele din comună sunt amplasate în zone care nu au front construit continuu de-a lungul unei străzi, ci în așezări de tip cătun, specifice zonei montane, ceea ce face adesea dificilă furnizarea unor servicii publice.
Fondul construit este unul învechit (o medie de peste 50 de ani), în condițiile în care peste jumătate dintre locuințe au fost ridicate în anii 50 și 60. Migrația către mediul urban care s-a intensificat în anii 70-80 s-a reflectat și în numărul mai redus de locuințe construite în comună. De asemenea, declinul activității miniere de după 1990, concomitent cu scăderea și îmbătrânirea populației a redus și mai mult cererea de locuințe noi. Astfel, în prezent putem afirma că fondul locativ de la nivel local este excedentar în raport cu numărul populației.

Proiectanții au mai arătat că Iara este cea mai îmbătrânită localitate din Cluj, din pespectiva raportului tineri/vârstini, care este de 1 la 3.

(vedere din Iara – Eco Maps)

(drum  spre Agriș, Țețcu Mircea Rareș/https://ro.wikipedia.org/wiki/Agri%C8%99,_Cluj#/media/Fi%C8%99ier:RO_CJ_Agri%C8%99_(26).jpg)

Un apartament de 72 de metri pătrați se vindea, pe piață, potrivit site-urilor imobilaire din Cluj, în Iara, în luna august-septembrue cu 45.000 de euro. Cu câteva mii de euro în plus se vindea și o casă cu câteva camere (52 metri pătrați), cu un teren de 2500 de metri pătrați.

surrsă foto: Țețcu Mircea Rareș/wikipedia.ro

Actual de Cluj