Noile spații publice ale Clujului, prin lupa autorilor de proiecte. Arh Vlad Rusu, despre Parcul Feroviarilor: “E suprasolicitat”/ Problema: Lipsa unei infrastructuri verzi și de loisir dimensionată la nevoile orașului și ale zonelor

ActualitateTop News by Kristina Reştea - dec. 18, 2025 1 230

După o serie de concursuri și ani de proiecte, Clujul are, în sfârșit, astfel de exemple puse în practică: spații publice amenajate în urma competițiilor de arhitectură. Cum se văd ele, acum că au ajuns să fie folosite de utilizatori? Ne-a vorbit despre unul dintre acestea – Parcul Feroviarilor, cel mai mare parc nou al orașului – arhitectul Vlad Rusu, autor de proiect. Acesta are în portofoliu și alte spații publice din Cluj – Turnul Pompierilor și zona adiacentă, Parcul I.L. Caragiale sau masterplanul pentru un posibil viitor cartier în Sopor. Vlad Rusu a împărtășit din munca din 2025, dar ne-a vorbit și despre proiectele puse în practică, după ce a fost recent premiat la competițiile arhitecților (despre care puteți citi mai multe AICI).

Vlad Rusu și colaboratorii săi au luat trei nominalizări și două premii la Bienala de Arhitectură Transilvania, dar și trei premii la Bienala Națională de Arhitectură: Premiul secțiunii „Clădiri pentru turism, ospitalitate, loisir” (ex aequo) Sală polivalentă de sport – 2000 de locuri, în municipiul Blaj, Premiul secțiunii „Revitalizarea rurală” Recuperarea unei locuințe și a unei șuri la țară, în județul Cluj, Premiul secțiunii „Arhitectură de interior – clădire istorică”, Amenajare librărie într-o clădire de patrimoniu, în Cluj-Napoca (Cărturești), în colaborare cu Studio 82.

Vlad Rusu și echipa sa lucrează atât la proiecte publice, cât și la unele private, care au ajuns premiate în concursuri.

“O bună parte dintre proiectele noastre sunt proiecte publice, cu administrații locale, consilii județene, deci practic niște entități publice. Ne plac proiectele acestea publice, unele ajunse în birou în urma unor concursuri de soluții. Avem și comenzi private, cu niște beneficiari cu care încercăm pe cât posibil să ajungem la un numitor comun privind compromisul și de o parte și de alta, în sensul calității – atât pentru obiectul în sine, pentru clădirea în sine și pentru nevoile beneficiarului, cât și în ceea ce privește răspunsul la contextul în care clădirea respectivă se inserează. De exemplu, la Blaj (unul dintre proiectele de concurs, n.red.), beneficiarul în primă fază voia să demoleze. Acolo au fost două parcele cu două case, a zis: fac loc și construiesc la maximum posibil. Din discuție în discuție, am încercat să arătăm că are o casă cu valoarea ambientală, cu o fațadă frumoasă, istorică, care aduce un plus valoare față de un imobil de locuințe banal, pe care îl vezi peste tot. E o constrângere, care poate fi de fapt utilizată”, explică Rusu.

Printre proiectele la care lucrează în continuare Vlad Rusu se numără un centru rezidențial pentru recuperarea din adicții, pentru Primăria Cluj, care ar urma să beneficieze și de funcțiunile necesare pentru ședere pe termen lung. Un alt proiect social la care se lucrează este un centru rezidențial pentru persoane fără adăpost. “Există în Cluj un astfel de centru pe Valea Chintăului, care funcționează în niște condiții destul de dificile. Se dorește un centru pentru persoane fără adăpost pentru 80 de persoane, care să aibă și o componentă medicală, cu asigurarea unui confort și a unor activități”, spune Vlad Rusu.

Pe segmentul privat, acesta lucrează la reabilitarea Hotelului Traian (fost Carol) în Băile Herculane, ajuns azi în ruină.

De la planșă la teren. Cum se văd proiectele de concursuri

După o serie de concursuri, Clujul are, în sfârșit, astfel de exemple puse în practică. Cum se văd ele, folosite acum de beneficiari? Răspunde unul dintre arhitecții cu cele mai multe proiecte câștigate în oraș.

“La Parcul Caragiale proiectul nu e definitivat, urmează să se pună în valoare și descoperirile arheologice. La Parcul Feroviarilor mi se pare că cel puțin pe partea aceasta peisageră deja se văd semnele și dorințele care au existat în proiect, la faza de proiectare. Acele zone umede au produs deja un anumit tip de vegetație, un anumit tip de ecosistem, au apărut inclusiv pescari, vegetația s-a dezvoltat”, spune Rusu.

Una dintre plângerile lansate de utilizatorii de parc ține însă de un factor esențial pentru un spațiu verde: lipsa umbrei. “E nevoie de un pic de răbdare”, spune arhitectul. “De aceea am și pus acele pavilioane, copertine, ca să mai poți să te ascunzi de soare, măcar o vreme, până când crește vegetația. E o temă, într-adevăr, dar vorbim totuși de un parc care s-a regândit aproape de la zero, cu păstrarea vegetației, cât a fost posibil, și propunea unei vegetații noi. Asta înseamnă niște timp de așteptare. Singura problemă pe care o văd eu este faptul că parcul e suprafolosit, adică sunt anumite momente din zi sau din săptămână când, efectiv, din păcate, din lipsa altor alternative, foarte multă lume vine în parc și acesta e suprasolicitat. Locul de joacă oricum l-am extins față de ceea ce era inițial în proiect și tot nu e destul, la numărul de utilizatori care există. Dar aceasta nu-i problema parcului, e problema lipsei unei infrastructuri verzi și de loisir care să fie dimensionată la nevoile orașului. Și nu neapărat a orașului, cât a altor zone. Mă refer aici și la zona metropolitană, care vine și folosește la rândul ei infrastructura din oraș”, spune arhitectul.

Concursul de soluții „Revitalizarea Parcului Feroviarilor”, organizat în anul 2018, își propunea să ofere administrației publice cea mai eficientă soluție de dezvoltare urbană sustenabilă a zonei „Parcul Feroviarilor”. Soluția câștigătoare selectată de juriul concursului aparține Biroului de arhitectură ASIZA S.R.L.

Parcul Feroviarilor este unul dintre cele 12 proiecte din România nominalizate pentru ediția 2026 a Premiului Uniunii Europene pentru Arhitectură Contemporană / Premiile Mies van der Rohe.

Pe tema calității în construcții și a decalajului între realitatea din teren și proiectele de premii, citiți un articol publicat pe Economedia.