Arhitecții clujeni „au acaparat” Bienala Națională de Arhitectură, spune președinta UAR. Mesajul curatorului secțiunii de locuințe: Există un „decalaj enorm” între proiectele de expoziție și realitatea construită
ActualitateTop News by Kristina Reştea - oct. 26, 2025 0 647
Arhitecții clujeni au dominat ediția din acest an a Bienalei Naționale de Arhitectură, a remarcat Ileana Tureanu, președinta Uniunii Arhitecților din România, organizația care a pregătit competiția. În ciuda faptului că membrii juriului au apreciat calitatea proiectelor înscrise și evoluția numărului acestora, merită menționat mesajul curatorului secțiunii de locuințe, reluat în diverse forme și de alți specialiști: există un „decalaj enorm” între cele câteva proiecte de premii și realitatea construită.
A fost o bienală „acaparată de Cluj”, a spus Tureanu, cu ocazia galei de premiere a secțiunilor dedicate locuințelor individuale și colective, unele dintre cele mai disputate și interesante din BNA. Premianții acestor secțiuni au fost anunțați duminică la Cluj. Juriul a fost alcătuit din arhitecții Marian Moiceanu, Radu Teacă și Andrei Șerbescu. Curator a fost arh. Daniel Munteanu.
Tureanu a menționat că arhitecții clujeni au dominat întreaga bienală, nu doar această secțiune, menționând premianți din capitala Transilvaniei. Arhitectul Șerban Tigănaș, fondator al biroului Dico & Țigănaș și decan al Facultății de Arhitectură de la Cluj, a primit marele premiu la Bienala de Arhitectură 2025.
La diverse secțiuni au fost nominalizate și/ sau premiate proiecte realizate de arhitecți din Cluj – Szabolcs Guttmann, Arnold Macalik, Sergiu Tîrziu și Vlad Rusu, cel care are în palmares „cele mai multe premii luate de un arhitect în cadrul unei bienale”, după cum a precizat Tureanu.
„Până acum, s-au dat premiile la 11 dintre cele 19 secțiuni ale BNA, iar, dintre premianți, zece sunt clujeni sau lucrează în Cluj. Au fost și nouă nominalizări”, menționează Mihai Racu, președinte al UAR Cluj-Sălaj.
De menționat mesajul curatorului secțiunii de locuințe, arhitectul Daniel Munteanu, reluat în diverse forme și de alți specialiști: există un „decalaj enorm” între proiectele de expoziție (de premii) și realitatea construită. Chiar dacă numărul de proiecte înscrise în competițiile arhitecților crește, acesta rămâne totuși mult prea mic în raport cu dezvoltarea imobiliară din teren.
„Nivelul de calitate e scăzut chiar la locuințe colective. Uitându-ne la cât de mult se construiește în România, vedem ce puține proiecte s-au înscris în concurs și ce puține au meritat expuse. Cele câteva lucrări excepționale nu reușesc să vindece peisajul general, care nu arată bine, mai ales din cauza contextului economic, politic și lipsei aproape totale de comenzi publice”, a spus arhitectul Daniel Munteanu.
Premianții galei de la Cluj
La Locuințe Individuale, premiul secțiunii a fost câștigat de Dan Marin, pentru Casa S. Amplasamentul se află într-o zonă semi-centrală a Bucureștiului. Acesta a participat la prima bienală din 1994
„Ar fi cam trei poli între care acest proiect a oscilat: dorințele și fixațiile clienților, problema legată de cartier, vecini, context și dorințele și fixațiile arhitectului. Am reușit să le armonizăm, rolul clienților a fost important”, a spus Marin.
Premiul pentru Locuințe Colective a ajuns tot la Cluj – pentru un ansamblu din Câmpia Turzii, realizat de echipa formată din arh. Sergiu Tîrziu, Alexandru Greceniuc, Andrada Danovici-Bolboacă, Cristi Gorgan. Proiectul, realizat la margine de oraș „se desprinde de tiparul locuințelor ambigue” și reprezintă un răspuns nonconformist, după cum au apreciat membrii juriului.
La această secțiune a fost nominalizat un alt birou clujean, cel condus de Vlad Rusu, pentru un imobil în zona centrală a municipiului Blaj. Juriul a apreciat că acest proiect salvează o clădire valoroasă și propune o abordare sobră și reținută, care poate servi că model pentru densificare în orașele din România.
Înainte de anunțarea premiilor pentru locuințe la Cluj, a avut loc lansarea de carte a arhitectului Vasile Mitrea:
