Închide

„Migrația” economică de la București spre orașele regionale. Raport Colliers: Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Brașov ar urma să contribuie cu o pondere mai mare la PIB

EconomieTop News by Kristina Reştea - feb. 22, 2018 0 1191

Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Brașov ar urma să contribuie cu o pondere mai mare la PIB în următorii ani, arată cel mai recent raport al companiei de consultanță imobiliară Colliers Internațional. Motivele: buna calitate a vieții, costurile operaționale scăzute și numărul mare de studenți din domeniul IT&C ar putea determina marile companii să se extindă în restul țării.

 

Cu o creștere economică care a depășit performanțele celorlalte țări din regiunea Europei Centrale și de Est (ECE), România a înregistrat un an 2017 foarte bun din punct de vedere al pieței imobiliare, în special pentru segmentele de birouri, investiții și terenuri. Cel puțin asta arată noul raport al companiei de consultanță imobiliară Colliers International, care susține că dinamismul pieței va continua și pe parcursul anului 2018, fiind dublat de noi cereri și tendințe în Capitală și mai ales în marile orașe regionale din țară, care ar putea contribui cu o pondere mai mare la PIB-ul României.

În 2017, PIB-ul a înregistrat o creștere de 7% datorită consumului privat și a sectoarelor de servicii, industrial și agricultură. „Principalul factor care susținut consumul a fost creșterea salariilor și a „încordării” pieței muncii, care credem că se va dovedi a fi sustenabilă prin prisma diferenței mai mari dintre productivitate și costul forței de muncă din România față de țările din regiune”, spun cei de la Colliers.

„În 2018, creșterea PIB va încetini până la un nivel mai sustenabil (spre 5%), ca urmare a reducerii stimulentelor fiscale, a înăspririi politicii monetare, a accelerării inflației, a unei tendințe mai ridicate de a economisi și a unui curs valutar al RON mai slab, aspecte ce vor pune presiune și pe încrederea consumatorilor, nu doar pe salariile reale. De asemenea, ne așteptăm ca marile orașele regionale din România (Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Brașov) să contribuie cu o pondere mai mare la PIB în următorii ani: buna calitate a vieții pe care o oferă acestea influențează mișcarea migratorie a populației în defavoarea Capitalei, iar costurile operaționale scăzute și numărul mare de studenți din domeniul IT&C ar putea determina marile companii să se extindă în restul țării”, a declarat Silviu Pop, Head of Research în cadrul Colliers International Romania.

Peste 15% dintre români s-ar muta la Cluj-Napoca datorită calităţii vieţii, acesta fiind şi cel mai atractiv oraş secundar din România, relevă Banca Mondială într-un studiu prezentat anul trecut la Cluj, care pune în top şi Timişoara şi Bucureştiul. Mai multe aici:

 

Banca Mondială: Peste 15% dintre români s-ar muta la Cluj-Napoca

 

Și avertismentele BM:

 

Banca Mondială: românii s-ar muta la Cluj, dar aici nu găsesc mare lucru. „Continuarea creșterii în acest mod vine cu un preț”

 

Citește și:

Polarizarea pieței imobiliare locale: Clujul e la limita de sus, în cele mai accesibile reședințe de județ din țară prețurile sunt de două ori mai mici

 

 

 

Tranzacții amânate pe 2018. Investiții de peste 1 miliard de euro în prognoză

Creșterea economică a încurajat interesul investitorilor pentru România, ceea ce a dus la o îmbunătățire calitativă a pieței. Cu toate acestea, prelungirea fazei de negociere a amânat unele tranzacții pentru 2018, lichiditatea din 2017 rămânând aproape neschimbată la 960 mil. euro. Cele mai mari tranzacții au fost parteneriatul dintre Iulius Group și Atterbury Europe (estimat la 200 mil. euro) și vânzarea hotelului Radisson Blu către Cerberus Capital Management și Revetas Capital (169 mil. euro), relevă raportul Colliers.

2018 va reprezenta un an de cotitură pentru piața de investiții, mai ales din prisma segmentului de birouri, spun consultanții. Dacă până acum erau tranzacționate clădiri de birouri cu o suprafață medie de 20.000 mp, planurile pentru perioada următoare includ proiecte cu o suprafață medie de peste 50.000 mp. Prin urmare, volumul de investiții pe piața de birouri ar putea crește de la 160 milioane de euro în 2017 la 500 milioane în 2018. De asemenea, volumul total de investiții estimat pentru anul acesta va depăși pragul 1 mld. euro, iar randamentele pentru proiectele de retail, birouri și industrial ar putea scădea cu 25-50 puncte de bază.

 

Noii poli economici

În București, piața de birouri a avut parte de o creștere moderată, înregistrând noi livrări de 123.000 mp ce au dus stocul de spații moderne la un total de 2,3 mil. mp. Această valoare mai mică decât estimările inițiale este rezultatul întârzierilor provocate de lipsa forței de muncă, de obținerea avizelor de construcție și de dezvoltatorii care au dorit să-și îmbunătățească rata de preînchiriere a proiectelor, explică reprezentanții Colliers. Cu toate acestea, suprafața totală închiriată în spații de clasa A a însumat 320.000 mp, iar cererea nouă a depășit pragul de 150.000 mp, valoarea din urmă fiind un maxim al ultimilor ani. Segmentul de IT&C a rămas principalul motor al cererii, generând 44% din activitatea de închiriere (140.000 mp). Cele mai active zone au fost Floreasca/Barbu-Văcărescu și CBD (19% din totalul tranzacțiilor), urmate de Piața Presei/Expoziției și Centru-Vest.

În condițiile în care dezvoltatorii devin din ce în ce mai prudenți, anul acesta în Capitală vor fi livrați 185.000 mp de birouri clasa A, cererea totală fiind estimată în jurul a 300.000 mp, iar cea netă la 135.000 mp. Problema infrastructurii cu care se confruntă zona de nord a Bucureștiul va determina extinderea stocului din zone precum Centru-Vest sau îndreptarea atenției către noul pol din Expoziției, mai arată analiza. Totodată, atractivitatea orașelor regionale va fi, la rândul ei, susținută de un pipeline generos: dacă în prezent stocul total de birouri din cele patru mari orașe regionale este de 3,5 ori mai mic decât cel al Bucureștiului, acesta va crește în 2018 cu 150.000 mp, fapt ce va reduce ecartul față de Capitală.

 

Ce se întâmplă cu piața industrială

Piața de spații industriale a ajuns anul trecut la un total de 3,5 mil. mp de spații moderne de depozitare la nivel național, după livrarea în 2017 a aproximativ 500.000 mp, o accelerare de peste 40% comparativ cu 2016. Din acest total, Capitala a concentrat aproximativ jumătate din totalul stocului, și anume 1,7 mil. mp. Rata de neocupare a rămas, însă, la un nivel scăzut – 2% în București și sub 5% în țară. De asemenea, anul trecut au fost încheiate tranzacții de închiriere pentru 500.000 mp de astfel de spații, din care aproape 52% în zona Bucureștiului, 14,6% în Timișoara și 12,4% în Pitești. Cea mai mare cerere a venit din zona de logistică – 47%, aceasta fiind urmată de segmentele de retail (17%) și auto (9%). „Există în continuare condiții favorabile pentru dezvoltarea spațiilor industriale. În consecință, estimăm că anul acesta stocul va crește cu încă 700.000 mp la nivel național, iar cererea va veni din partea logisticienilor și a sectoarelor de comerț online și FMCG. Lipsa dezvoltărilor de infrastructură va favoriza concentrarea spațiilor în zona Capitalei, unde se așteaptă livrări de aproape 400.000 mp, însă atenția se va îndrepta și către regiunile din centrul și vestul țării care oferă acces imediat la autostrăzile Ungariei”, a explicat Silviu Pop.

Cererea brută de spații industriale și de logistică a crescut anul trecut cu circa 15% la peste 525.000 de metri pătrați, înregistrând un nou maxim istoric, arată o analiză a companiei de consultanţă imobiliară Jones Lang LaSalle. Structura pe regiuni a cererii arată că Bucureștiul e în topul preferințelor. Urmează Timișoara, Pitești, Roman şi, abia pe un loc 5, apare şi Clujul. Judeţul nu stă însă rău la livrările de spaţii noi. Mai multe AICI

 

Retailul și birourile vor influența achizițiile de terenuri din orașele regionale

În 2017, valoarea totală a tranzacțiilor cu terenuri pentru proiecte imobiliare (exceptând segmentul industrial) a crescut cu 25-30% față de 2016, depășind pragul de 350 mil. euro la nivel național, conform datelor Colliers. Aproximativ două treimi din această valoare a revenit Capitalei, unde tranzacțiile cu terenuri pentru dezvoltări rezidențiale au reprezentat mai mult de jumătate din volumul investițional, iar restul a fost preluat aproximativ egal de segmentele de retail și birouri. „2018 va fi cel puțin la fel de dinamic ca anul precedent, în condițiile în care există multe tranzacții în curs de negociere. Cu toate acestea, având în vedere faptul că dezvoltatorii au deja terenuri în portofoliu, accentul va fi pus mai degrabă pe dezvoltarea proiectelor planificate decât pe noi achiziții. Așadar, cererea nouă ar putea fi puțin mai redusă. De asemenea, dezvoltatorii se vor îndrepta și către marile orașe regionale, pe partea de birouri și rezidențial, datorită interesului sporit din partea chiriașilor/cumpărătorilor, dar și către orașele mai mici, cu o populație sub 100.000 locuitori, care au un deficit de spații moderne de retail”, a adăugat Silviu Pop.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Articole similare