Licitație de 7 milioane de lei pentru angajarea unui proiectant care să pregătească în Cluj pista velo de 75 de kilometri de-a lungul Someșului

Coridorul de mobilitate urbană durabilă (pietonal și velo) de-a lungul râului Someșul Mic a intrat în faza de licitație. Aceasta după ce primarii din cele patru localități pe unde ar urma să fie configurat traseul de 75 de kilometri, Cluj-Napoca, Gilău, Florești și Apahida, au semnat un protocol de colaborare pentru realizarea în comun a studiilor. Primăria Cluj-Napoca a scos la licitație serviciile de elaborare a documentației de urbanism, a studiului de fezabilitate, a expertizei tehnice și a detaliilor tehnice pentru obținerea autorizației de construire, în cadrul unui contract estimat la peste 7 milioane lei. Potrivit temei de proiectare, administrația locală cere un traseu sigur, atractiv, integrat în peisaj, cu puncte de repaos și prin ajutor, dar și unul conectat la sistemul de transport public și la cel feroviar.

Contractul „Servicii de de elaborare PUZ, expertiză tehnică, SF, studii specifice și DTAC pentru amenajarea coridor de mobilitate urbană durabilă (pietonal și velo) de-a lungul Someșului Mic” a fost scos la licitație luna aceasta. Data limită de depunere a ofertelor este 14 iunie. Contractul este estimat la 7.050.000 lei și un termen de un an și jumătate. Criteriul de atribuire este cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic, prețul ofertei contând doar în proporție de 35%. Se punctează experiența experților cheie din echipa de proiectare (48%) dar și performanțele din echipa de proiectare (expertul cheie trebuie să fi obținut un premiu în cadrul unui concurs de soluții).

Ofertanții trebuie să facă dovada că au prestat servicii similare prevăzute în caietul de sarcini (servicii de proiectare PUZ/ SF/ DALI/ DTAC/ proiect tehnic/ revizuire PT (oricare dintre aceste faze) pentru domeniile infrastructură rutieră, sistem de iluminat, amenajare zone pietonale, parcuri/ spații verzi, duse la bun sfârșit în ultimii 3 ani, în valaore cumulată de minim 1 milion de lei.  Cerința minimă se va îndeplini la nivelul a maxim 5 contracte.

„Zona de intervenție a proiectului se întinde pe o lungime totală de aproximativ 75 kilometri, segmentată în opt tronsoane, cu variante și cu legături, care se succed de la vest la est. Logica traseului propus se sprijină pe următoarele trei principii: Ori de câte ori este posibil, traseul propus urmărește îndeaproape cursul Someșului, evitând totuși să afecteze substanțial terenurile și construcțiile private de-a lungul lui. El oferă cât mai multe puncte de contact între traseele dedicate ciclismului, alergării și drumețiilor și zonele de interes istoric, turistic și natural din Zona Metropolitană Cluj (ZMC).
Mai mult, el este gândit ca parte a unui sistem regional de trasee dedicate ciclismului, alergării și drumețiilor, menit să valorifice zonele de interes istoric, turistic și natural din Județul Cluj. De asemenea, primul lui tronson asigură legătura cu sistemul regional de trasee dedicate sportului și agrementului de pe Valea Arieșului”, se arată în tema de proiectare stabilită de Primărie.

Municipalitatea din Cluj-Napoca a decis anul acesta să pornească acest proiect, în parteneriat cu administrațiile comunelor din zona metropolitană, pe unde s-a propus  respectivul traseu velo și pietonal. Așa cum a lucrat cu proiectul metroului și cu cel am centurii metropolitane.

La începutul lunii aprilie a fost semnat acordul de asociere între primarii din Cluj-Napoca, Gilău, Florești și Apahida pentru pentru realizarea, în parteneriat, a Studiului de Fezabilitate, a Planului Urbanistic Zonal (P.U.Z.), a documentației tehnice pentru autorizația de construire (D.T.A.C.), precum și a tuturor studiilor conexe obiectivului de investiții „Amenajare coridor de mobilitate urbană durabilă (pietonal și velo) de-a lungul râului Someș”.

Potrivit primarului Emil Boc, coridorul de mobilitate urbană durabilă (pietonal și velo) de-a lungul râului Someș reprezintă unul dintre proiectele fanion ale Planului de Mobilitate Durabilă 2021-2030 și este unul dintre marile proiecte de infrastructură, alături de metrou și centură metropolitană.

Pista de biciclete a fost propusă de asociația SOS Cluj, condusă de fostul deputat Adrian Dohotaru, ulterior fiind susținută și de alte organizații civice preocupate de a aduce Someșul în viața orașului. La ea s-au conectat planurile strategice ale orașului elaborate de experți ai Băncii Mondiale sau investitori cu proiecte majore în Cluj-Napoca care au anunțat că sunt dispuși să susțină investiția.

“Obiectivul culoarului de mobilitate nemotorizată este de a conecta Municipiul Cluj-Napoca cu zona sa metropolitană. Pe lângă utilitatea oferită în materie de mobilitate urbană, coridorul va fi o atracție în sine pentru cei aflați în căutarea unor activități de agrement. Implementarea proiectului va extinde rețeaua de alei, de promenadă, pistele velo și spațiile verzi, urmărind principiile dezvoltării sustenabile, în care deplasările pe jos sau cu bicicleta au prioritate în fața traficului motorizat și care se desfășoară de-a lungul unui coridor natural atractiv și neafectat de poluare. Râul Someș va fi transformat într-un element natural valoros care contribuie la dezvoltarea orașului”, a mai afirmat primarul Emil Boc despre proiect.

Care sunt cerințele proiectului 

Proiectul are următoarea suită de cerințe, care trebuie îndeplinite prin documentațiile cerute în caietul de sarcini:
1. Circuitele tematice istorice, arheologice, faunistice, floristice, culinare etc. propuse trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
Siguranța circuitelor tematice propuse:
Circulația bicicletelor trebuie să fie separată clar de circulația pietonilor și de cea a autovehiculelor. De asemenea, ea trebuie să fie semnalizată
corespunzător și clar.
Traficul motorizat trebuie să fie limitat.
Punctele de conflict între diferitele tipuri de trafic trebuie să fie minime.
Soluția de iluminat propusă trebuie să evite poluarea luminoasă.
Atractivitatea lor:
Circuitele trebuie integrate armonios în peisaje.
Mobilarea trebuie rezolvată unitar pentru toate traseele propuse. Soluțiile propuse pot varia însă suficient, încât fiecare tip de traseu să aibă o
personalitate proprie, în funcție de tematica lui.
Fiecare circuit propus trebuie să aibă o tematică clară și lesne de înțeles.
Mai mult, circuitele trebuie să poată fi combinate în suite tematice coerente.
Circuitele propuse trebuie să cuprindă cât mai multe obiective de interes, fără a-și pierde însă din coerență.
Accesibilitatea și confortul circuitelor tematice:
Circuitele propuse trebuie să fie ușor accesibile, atât pentru pietoni, cât și pentru bicicliști.
De asemenea, ele trebuie să cuprindă puncte de odihnă, amplasate la intervale care să asigure parcurgerea lor în tihnă.
Obiectivele de interes trebuie să fie accesibile pentru persoanele cu dizabilități.
Conservarea obiectivelor protejate:
Obiectivele nu trebuie poluate vizual.
Cerințele de protecție specifice fiecărui tip de obiectiv în parte trebuie respectate.
Turismul excesiv trebuie evitat în zona obiectivelor protejate.
2. Catalogul tipologic al traseelor de sport și de agrement propuse trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
Siguranța traseelor de sport și de agrement propuse:
Accesul motorizat pe traseele sportive și pe cele de agrement trebuie evitat.
Zonele care au un grad ridicat de dificultate trebuie semnalizate clar, el trebuind însoțite și de puncte de supraveghere.
Traseele propuse trebuie să cuprindă puncte de prim ajutor în punctele lor cheie.
Vehiculele de intervenție trebuie să aibă un acces facil la traseele propuse.
Acolo unde este necesar, traseele trebuie să fie dotate cu adăposturi pentru vreme rea.
Atractivitatea lor:
Dotările și amenajările sportive trebuie să se integreze în peisaj.
Ori de câte ori este posibil, elementele existente de peisaj trebuie valorificate.
Traseele propuse nu trebuie să fie poluate luminos.
Accesibilitatea și confortul traseelor de sport și de agrement propuse:
Traseele propuse trebuie să fie legate la stațiile de transport în comun în punctele lor cheie, inclusiv în apropierea capetelor.
De asemenea, ele trebuie însoțite de parcări, în apropierea capetelor, fără însă ca parcările să afecteze negativ peisajele.
Diversitatea activităților sportive și a celor de agrement:
Traseele propuse trebuie să permită cât mai multe activități sportive și de agrement.
Traseele care oferă alternative sportive și de agrement pe tot parcursul anului trebuie să aibă prioritate.
De asemenea, traseele dedicate cât mai multor grupe de vârstă trebuie să aibă și ele prioritate.
Similar, traseele care au cele mai variate grade de dificultate trebuie să primească și ele prioritate.
Traseele principale propuse trebuie să fie amenajate și dotate atât pentru sportul de masă, cât și pentru cel de performanță.
3. Zonele de acces la transportul metropolitan pe cale ferată trebuie să îndeplinească următoarele funcțiuni:
O pre-semnalizare și o semnalizare clară a zonelor de acces pe traseele propuse, din direcțiile principale de deplasare.
Zone de staționare și a celor de așteptare marcate clar și semnalizate corespunzător, pentru îmbarcarea cu mijloacele de transport nemotorizate
(trotinete, biciclete etc.).
Fluxuri coerente și ergonomice de informații și de operațiuni dedicate îmbarcărilor și debarcărilor, proiectate în funcție de tipul utilizatorilor care
tranzitează punctele de acces la sistemul de transport metropolitan (pietoni, bicicliști, persoane cu dizabilități etc.).
Informații clare și intuitive despre legăturile între punctele de acces la sistemul de transport metropolitan și ariile de interes din Zona Metropolitană Cluj și din Județul Cluj.
Informații clare despre sistemul de taxare, precum și posibilități simple și intuitive de cumpărare a tichetelor de transport, atât pentru cele digitale, cât și pentru cele imprimate.
Treceri sigure peste traseul sistemului de transport metropolitan, atât la nivel, cât și subterane sau supraterane, acolo unde este nevoie.
Parcări ergonomice și sigure pentru biciclete, care să poată fi extinse modular, odată cu creșterea cererii pentru ele.
Zone de așteptare sigure, interesante și prietenoase cu copiii și cu familiile.
4. Punctele de informare și de repaos, aflate pe traseul de sport și de agrement propus trebuie să fie modulare, astfel încât dotările lor să poată varia, în funcție de poziția lor pe traseu. Astfel, dotările punctului de informare trebuie să cuprindă, în varianta lor extinsă, următoarea suită minimală de spații:
Un spațiu pentru odihnă, care poate conține, eventual, și un spațiu pentru dormit, în caz de nevoie,
Un spațiu pentru mâncat,
Un spațiu pentru adăpostirea bicicletelor,
Un spațiu pentru repararea bicicletelor,
Un loc pentru depozitarea selectivă a deșeurilor,
O toaletă,
O cișmea.
De asemenea, spațiile interioare trebuie să aibă posibilitatea de a fi încălzite, astfel încât turiștii să aibă confortul termic necesar în zilele friguroase.

Pe unde trece traseul pistei de 75 de kilometri

Nici un comentariu

Actual de Cluj