La Cluj se promovează, declarativ, multiculturalismul, dar acțiunile administrației nu susțin și prin fapte declarațiile, spune o grupare de reprezentanți din societatea civilă. „Denunțăm ipocrizia cuvintelor „toleranță” și „multiculturalitate” care domină discursul public al administrației orașului”. Așa își începe manifestul un grup de aproximativ 20 de reprezentanți ai societății civile, în contextul procesului primăriei cu o fundație olandeză pe tema (ne)amplasării plăcuțelor bilingve. Grupul de inițiativă, adunat sub denumirea „Musai-Muszaj”, vrea ca în următoarele 3 luni să mobilizeze 1000 de cetățeni clujeni pentru a se cere primăriei amplasarea plăcuțelor bilingve la intrările orașului. Se vor organiza de asemenea dezbateri publice, dar și, până la finalul lunii, un eveniment cu „premii” pentru intoleranță.

„Nu mai tolerăm ca administrația să vorbească despre multi- sau interculturalitate, în timp ce sabotează amplasarea unor plăcuțe bilingve/multilingve la intrările orașului. Considerăm ipocrizie și manevră politică ieftină faptul că primarul Emil Boc salută cetățenii orașului în limba maghiară în timp ce primăria nu implementează multilingvismul asumat în candidatura pentru titlul de Capitală Europeană a Tineretului și refuzăm să acceptăm în continuare acest tip de atitudine. Nu mai acceptăm sloganurile conducerii orașului despre toleranță, multilingvism și multiculturalitate, cât timp acestea se dovedesc că au fost, sunt și rămân doar cuvinte goale. A sosit timpul să demascăm această practică și să acționăm împotriva ei – la nivel local, național și internațional. Scopul nostru este ca orașul nostru să fie Clujul interculturalității reale, trăite zi de zi. Ne luăm angajamentul de a transforma acest scop în realitate”, susțin reprezentanții societății civile.

Ce își asumă grupul de inițiativă:

1. Lansarea campaniei „Primăvara celor 1000 de Procese” – o campanie de 3 luni care urmărește ca până în 1 iunie 2015:
– cel puțin 1000 de cetățeni clujeni să ceară primăriei amplasarea plăcuțelor bilingve la intrările orașului
– cel puțin 1000 de cetățeni clujeni să se alăture procesului care obligă orașul să facă acest lucru

2. Publicarea, în 19 februarie, a unei scrisori adresate celor 16 orașe înfrățite cu Clujul și presei internaționale, care va prezenta realitatea multiculturalității și multilingvismului asumat doar la nivel declarativ.

3. Organizarea, în 26 februarie, a unei dezbateri publice – prima dintr-o serie de dezbateri care vor avea loc în ultima zi de joi din fiecare lună – privind asumarea activă a cauzei interculturalității orașului.

4. Organizarea, în 27 februarie, a primei ediții a premiilor lunare CKK pentru Intoleranță (CKK Intolerancia Díjak, CKK Intolerance Awards) în cadrul cărora, pe baza votului publicului, vor fi decernate ”premiile” pentru cea mai intolerantă instituție și cea mai intolerantă persoană.
„Grupului și acțiunilor noastre li se poate alătura oricine care dorește să contribuie ca orașul nostru să devină un spațiu intercultural autentic”, mai precizează semnatarii.

Scandalul plăcuțelor bilingve

Montarea de plăcuțe bilingve, trilingve sau în mai multe limbi cu denumirea orașului trebuie discutată prin prisma unui oraș modern, declara primarul Emil Boc. Timișoara și-a jucat cartea multiculturalității în 2012, după cum scria Adevărul, amplasând plăcuțe cu denumirea orașului în patru limbi, printre care și maghiara. <<Dacă la Cluj-Napoca s-ar monta plăcuțe în maghiară, în baza unei sentințe definitive, cineva le va da jos, prin apel la lege și la cei sub 20% cât reprezintă populația de etnie maghiară>>, îl scuză sursele actualdecluj pe edilul clujean pentru că tergiversează subiectul. Legea și justiția vor fi elementele finale în montarea de plăcuțe bilingve, în română și maghiară, la intrările în oraș. Primarul Emil Boc menționa în 2014 că, mai întâi, trebuie discutate corect și civilizat implicațiile acestui demers, într-un oraș modern, având în vedere că interesul administrației este să fie „pace și armonie”în oraș.

Anul acesta primăria clujeană a căștigat câștigat procesul intentat de fundația lui Landman Gábor cu privire la montarea tăblițelor bilingve. Decizia este definitivă și executorie. Instanţa a admis recursul municipalităţii în procesul cu o fundație olandeză, casând astfel decizia Tribunalului Cluj, care obliga autorităţile locale să amplaseze plăcuţe bilingve la intrările în oraş.

În iulie 2014, Tribunalul Cluj a admis plângerea formulată de Landman Gabor, preşedintele European Committee Rights Hungarians Central Europe, prin care se solicita amplasarea de plăcuţe bilingve în limbile română şi maghiară la intrările în Cluj-Napoca, sentinţa fiind atunci executorie, dar nu definitivă. Ulterior, decizia a fost atacată cu recurs de Primăria Cluj-Napoca. Scandalul plăcuţelor bilingve este vechi la Cluj-Napoca, de pe vremea când fostul primar Gheorghe Funar a refuzat, în 2002, solicitarea UDMR de a monta plăcuţe bilingve în limbile română şi maghiară la intrările, respectiv ieşirile din oraş. Funar declara la vremea respectivă că numărul locuitorilor de etnie maghiară din Cluj-Napoca reprezintă numai 11% din populaţia totală a oraşului.

Citește și

Precedentul Câmpia Turzii-Aranyosgyeres. De ce ține primarul Kolozsvar-ul „la naftalină”

Se poate oraș multicultural fără plăcutețe?

Șeful Asociației Cluj-Napoca 2021, Florin Moroșanu, spunea pentru Actualdecluj că multiculturalitatea unui oraș nu stră în plăcuțe bilingve, trilingve sau în mai multe limbi.„Nu poți să o reduci doar la atât. E simplist. Desigur că plăcuțele sunt importante, dar acest subiect e întreținut artificial de o parte sau alta de câte ori consideră necesar să se legitimeze în fața unei comunități. Oricum, fiecare oraș are plăcuțele sale. La Timișoara este un monument în cinstea revoluționarilor de la 1848 pe care primarul vrea să-l aducă în centru, iar comunitatea maghiară se opune”, declara Moroșanu. Asul său din mâneca în scandalul legat de plăcuțele bilingve se leagă de concursul lansat în colaborare cu primăria pentru a monta un sistem de semnalizare multicultural la intrările și ieșirile din oraș. Noile totemuri rezultate în urma unui concurs de soluții ar trebuie să fie realizate în spiritul multiculturalismului. La prima strigare a concursului de la finalul lunii ianuriare nu se primise, însă, nicio ofertă, așa ca termenul de a fost decalat pentru luna aceasta.

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.