Jurnal de cartier în Mărăști. Toate instituțiile au porțile închise în loc să se deschidă pentru oameni

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - aug. 27, 2026 0 58

Porți închise, curți mari nefolosite și spații care ar putea deveni parcuri, locuri de joacă, creșe sau centre pentru comunitate. Sunt câteva dintre problemele identificate de o riverană, Oana Man-Kesselheim, în episodul 8 al proiectului „Jurnal de cartier” prin care și-a propus să radioografieze cum arată în realitate calitatea vieții în zona Mărăști – Fabricii și care sunt neajunsurile cu care se confruntă locuitorii, dincolo de imaginea cosmetizată prezentată de Primăria Cluj-Napoca,

Unul dintre locurile asupra cărora atrage atenția este o instituție de pe strada Horticultorilor, identificată drept ROMATSA, în spatele căreia se află o livadă care poate fi observată din exterior. Porțile sunt însă închise, iar accesul publicului nu este permis.

În apropiere se află Palatul Copiilor, unde în timpul anului școlar sunt organizate activități precum pictură, judo și canto. În afara programului, însă, clădirea și curtea sunt, potrivit autoarei, prea puțin folosite.

Oana Man-Kesselheim propune ca spațiul să poată găzdui un after-school, o ludotecă sau chiar o trupă de teatru.

„Chiar, de ce nu avem teatru în cartier?”, se întreabă aceasta.

Un exemplu diferit este curtea Școlii de Meserii Samus de pe strada Fabricii de Zahăr, amenajată în ultimii ani cu materiale reciclate și cu sprijinul unui sponsor privat. Spațiul este descris ca fiind colorat, vesel și bine adaptat pentru copii.

Problemele reapar însă la instituțiile aflate în imediata apropiere. Școala de Arte Populare are o curte mare și un parc care, potrivit autoarei, stau în mare parte închise și nefolosite.

Gard în gard se află Centrul Regional de Formare Profesională a Adulților (CRFPA), unde, potrivit informațiilor primite de la portar, ajung lunar câteva zeci de persoane pentru cursuri de reconversie profesională.

În opinia autoarei, spațiile celor două instituții ar putea fi folosite mai intens de comunitate. Printre propuneri se numără o creșă, un centru de co-working, un serviciu medical de permanență sau organizarea unor evenimente culturale într-un spațiu comun.

„În curțile reunite ale celor două instituții s-ar putea pune o scenă de cartier pentru seri culturale”, este una dintre propunerile din cadrul proiectului.

În traseul documentat apar și Adăpostul de Zi pentru Copiii Străzii, Complexul de Servicii pentru Copii cu Handicap și Centrul de Îngrijiri Paliative Sfântul Nectarie, prezentate ca exemple de spații bine întreținute și utile comunității, inclusiv cu sprijinul unor sponsori privați.

În mai puțin de 15 minute de mers pe jos, susține clujeanca, a identificat două spații care ar putea fi transformate în parcuri sau mici zone verzi pentru locuitorii cartierului.

„La unul doar e nevoie să se DESCHIDĂ PORȚILE. Atât de simplu.”

Episodul 8 face parte din proiectul „Jurnal de cartier”, inițiat de Oana Man-Kesselheim pentru a documenta problemele și calitatea vieții din zona Mărăști – Fabricii. În noul episod, Oana Man-Kesselheim continuă traseul printre instituțiile din Mărăști și Fabricii și identifică noi spații care, în opinia sa, ar putea fi deschise comunității.

Seria a pornit de la probleme foarte concrete întâlnite zi de zi de locuitorii din zonă: gunoaie și „insule de gunoaie”, lipsa spațiilor de joacă și a locurilor pentru adolescenți, spații publice improvizate, zgomotul avioanelor, mirosul persistent de gunoi, iar mai recent trotuare ocupate de mașini și numărul mare de săli de jocuri de noroc.

În episodul 7, atenția s-a mutat asupra instituțiilor publice și culturale din cartier, a porților închise și a spațiilor care rămân nefolosite, în timp ce zona din jur este dominată de beton, garaje și amenajări făcute fără o viziune coerentă.

Detalii despre cum arată calitatea vieții într-un oraș cu 50.000 de locuitori din Cluj-Napoca, Mărăștiul, mai jos:

FOTO/„Jurnal de cartier” în Mărăști: instituții publice cu cârpeli și porți închise. „În locul lor, gri-ul, grafitti-ul și garajele ne educă simțul artistic”

Ce au semnalat episoadele anterioare din seria „Jurnal de cartier”

Proiectul independent de documentare a calității vieții din Mărăști (perimetrul Fabricii – Aurel Vlaicu) a ajuns la jumătatea celor 10 episoade programate, radiografiind principalele probleme cu care se confruntă comunitatea locală.

În primele două episoade, autoarea a atras atenția asupra stării proaste a trotuarelor, a deșeurilor abandonate pe traseul numit „Drumul Pâinii”, dar și asupra spațiilor de joacă insuficiente și înghesuite, devenite neîncăpătoare pentru copiii din zonă. Mai mult, lipsesc locuri de petrecere a timpului liber pentru adolescenți, părculețele dintre blocuri sunt mici și incomplete iar spațiul public e amanajat impropriu și lăsat la mâna și gustul locuitorilor de către Primăria Cluj.

Ulterior, în episoadele de la 3 la 5, au fost detaliate poluarea fonică provocate de traficul aerian intens din cauza survolului avioanelor, disconfortul olfactiv persistent generat de gestionarea deșeurilor la nivelul orașului, precum și lipsa unor alternative reale de recreere pentru adolescenți, care nu dispun de parcuri sau spații dedicate în propriul cartier. 

În episodul 6 s-a semnalat că acest cartier e împânzit de păcănele.

Detalii despre celelalte probleme ale Mărăștiului:

Jurnal de cartier în Mărăști: Totul la o aruncătură de băț, dar printre 11 săli de păcănele și trotuare transformate în parcări

Jurnal de cartier în Mărăști. Putoarea e recurentă în zonă: miroase a gunoi și iarna, nu doar când se fertilizează terenurile

Detalii:

Jurnal de cartier în Mărăști: Prea mult zgomot de la avioanele care survolează cartierul – cinci decolări într-o oră dimineața și curse care ajung să întrerupă conversațiile și somnul

Jurnal de cartier în Mărăști. Cum e când ieși la alegat: spațiu public improvizat, petice de verdeață și multe intervenții făcute de și după gustul locuitorilor

Jurnal de cartier în Cluj. În Mărăști, adolescenții n-au unde petrece timpul. Locurile de joacă sunt Iinfime și concepute doar pentru copii

Primul episod al jurnalului său de cartier urmărește traseul zilnic pe care îl parcurge până la brutăriile din zonă, un drum pe care spune că îl face de aproape zece ani și unde găsește aceleași probleme: platforme de gunoi neîngrijite, resturi abandonate și spații publice care ar putea avea o altă funcționalitate. 

Detalii:

FOTO/„Drumul pâinii” prin Mărăști, printre insule de gunoaie și blocuri gri. O clujeancă începe un jurnal despre calitatea vieții într-o zonă a orașului pe care spune că a uitat-o administrația

Ce au semnalat și alți clujeni:

FOTO/Un nou „jurnal de cartier” din Mărăști: 27 de ani, aceleași bănci putrezite și buruieni cât omul. „De fiecare dată când revin, îmi pare din rău spre mai rău”

Nici un comentariu