FOTO/Un nou „jurnal de cartier” din Mărăști: 27 de ani, aceleași bănci putrezite și buruieni cât omul. „De fiecare dată când revin, îmi pare din rău spre mai rău”
ActualitateAdministrație by Simona Mureșean - aug. 24, 2026 0 14
Alți clujeni se alătură demersului civic prin care este documentată, de la firul ierbii, calitatea vieții într-unul dintre cele mai populate cartiere ale Clujului. Mărăștiul are aproximativ 45.000-50.000 de locuitori și este al doilea cartier ca mărime al orașului, după Mănăștur.
După ce Oana Man-Kesselheim a început seria „Jurnal de cartier”, în care documentează problemele de zi cu zi din zona Mărăști – Fabricii, și alți locuitori au început să își spună propriile povești despre cartier și despre felul în care arată spațiul public.
Laura Bucur spune că se alătură demersului pornit de Oana Man-Kesselheim tocmai pentru a deschide „căi pentru discuții, soluții, idei”, dar și pentru a provoca o dezbatere liberă, inclusiv în direcția administrației locale.
„Mă alipesc proiectului început de Oana Man-Kesselheim întru deschiderea căilor pentru discuții, soluții, idei, ce-o fi, dar dezbatere liberă să fie și wink-wink spre edili”, scrie Laura Bucur.
Aceasta locuiește de 27 de ani în zona Mărăști, spre „Groapă”, la blocurile de garsoniere, iar de 11 ani cartierul este explorat zilnic și împreună cu câinele său.
Plecările repetate din Cluj spre Oradea au făcut-o să observe și mai bine schimbările pe care le percepe atunci când revine în oraș.
„Din 2020 am tot plecat din Cluj spre Oradea. Nici acolo nu stau în buricul târgului, tot «pe cartier», și nici nu o să aleg comparații între cele două. De fiecare dată când revin, însă, îmi pare din rău spre mai rău. Nu e ceva tangibil. O energie, o atmosferă, o vibrație a zilei, habar nu am, tot încerc să mă dumiresc, poate mă ajutați”, povestește clujeanca.
Unul dintre lucrurile care au făcut-o să reflecteze la felul în care este întreținut cartierul este o porțiune de spațiu verde de pe strada Răsăritului, aflată în apropierea taluzului de cale ferată.
Acolo, spune ea, după 27 de ani, încă sunt aceleași trei bănci fără spătar, practic niște lavițe, care existau înainte ca ea să se mute în zonă.
„Aseară m-a lovit ideea că stau de o viață de om tânăr aici și pe Răsăritului, pe spațiul verde de lângă taluzul de cale ferată (…) sunt aceleași trei bănci fără spătar, niște lavițe, practic, care erau dinainte să vin eu. De acum 27 de ani. Le-a mai vopsit cineva, pare”, relatează Laura Bucur.
Una dintre bănci este însă într-o stare și mai proastă. Spre capătul străzii, în apropierea barierei, o parte din bancă a putrezit și s-a prăbușit.
„Nu-i nimic, se stă pe ce a mai rămas. Fix lângă containerele de gunoi”, spune aceasta.
În zonă, vechile containere au fost înlocuite între timp cu noile insule ecologice cu acces pe bază de cartelă, însă acestea sunt amplasate, potrivit locatarei, chiar pe trotuar.
„Fix pe trotuar. Sub nucul de unde culege lumea în toamnă. Orice lume, e la liber”, mai spune ea.
O altă problemă este întreținerea vegetației. Fâșia verde de lângă calea ferată este descrisă drept una „foarte vegetală”, cu vegetație luxuriantă, corcoduși, salcâmi și nuci.
Pentru proprietarii de câini, însă, spațiul verde poate deveni dificil de folosit atunci când iarba și buruienile cresc foarte mult.
Laura Bucur își amintește că a făcut o sesizare pe platforma MyCluj pentru cosirea zonei, explicând că nu își mai vedea câinele prin vegetația crescută.
Sesizarea a fost închisă ca fiind rezolvată, deși, spune ea, lucrările nu fuseseră efectuate.
A ajuns astfel să sune la Primăria Cluj-Napoca, la Serviciul Spații Verzi, unde a aflat, potrivit relatării sale, despre problemele de personal cu care se confruntă serviciul.
„Doamna super drăguță care a răspuns mi-a explicat că are 3 (trei) oameni care se ocupă de cosit în tot Clujul și trebuie să coordoneze și camionul cu care se strânge și am lăcrimat amândouă fiindcă știa ce spun, avusese și dânsa un ciobănesc care nu mai era”, povestește clujeanca.
Demersul vine în contextul în care Oana Man-Kesselheim a publicat deja mai multe episoade din „Jurnal de cartier”, o serie independentă prin care încearcă să documenteze concret cum se trăiește în Mărăști, dincolo de imaginea Clujului promovată prin investiții și proiecte de regenerare urbană.
În episoadele publicate până acum au fost semnalate probleme legate de spațiile verzi și spațiul public, locurile de joacă insuficiente, lipsa unor locuri pentru adolescenți, gunoaiele, mirosul persistent, zgomotul avioanelor care survolează cartierul, dar și trotuarele ocupate de mașini și numărul mare de săli de jocuri de noroc din anumite zone.
În cel mai recent demers, Oana Man-Kesselheim a analizat zona Fabricii – Aurel Vlaicu și a inventariat, de exemplu, 11 săli de jocuri de noroc pe traseul dintre Piața Mărăști și Kaufland, în timp ce trotuarele sunt în unele zone ocupate de mașini.
Proiectul „Jurnal de cartier” își propune să ajungă la 10 episoade și să radiografieze, prin observațiile locuitorilor, problemele și resursele cartierului Mărăști – Fabricii. Demersul este unul independent, pornit de Oana Man-Kesselheim, care își propune să arate cum arată, în realitate, viața de zi cu zi într-un cartier cu zeci de mii de locuitori.
Episoadele din Jurnalul de cartier, mai jos:
