FOTO/„Drumul pâinii” prin Mărăști, printre insule de gunoaie și blocuri gri. O clujeancă începe un jurnal despre calitatea vieții într-o zonă a orașului pe care spune că a uitat-o administrația

ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - iul. 31, 2026 0 13

Un drum obișnuit până la brutărie a devenit, pentru o locuitoare din Mărăști, punctul de pornire al unei documentări despre felul în care arată și se simte viața de cartier în Cluj-Napoca.

Oana Man-Kesselheim (care conduce și o companie de consultanță care sprijină competitivitatea firmelor româneștia) a lansat un proiect independent de documentare a calității vieții în zona Mărăști – Fabricii, pe o suprafață de aproximativ 4-6 kilometri pătrați, pe care o descrie drept o zonă de „gri cu petice verzi”.

Primul episod al jurnalului său de cartier urmărește traseul zilnic pe care îl parcurge până la brutăriile din zonă, un drum pe care spune că îl face de aproape zece ani și unde găsește aceleași probleme: platforme de gunoi neîngrijite, resturi abandonate și spații publice care ar putea avea o altă funcționalitate.

„Din 2016 aș putea să-l fac în fiecare zi, același, dar prefer de multe ori să fac un ocol. Suntem răsfățați în zona unde stau pentru că putem lua pâine proaspătă foarte bună și croissante fresh în fiecare dimineață. Panemar, Dioszeghi, Eldi, La Casa, sunt toate aproape. Ca să ajung la ele am de urmat un drum”, povestește aceasta.

Pe traseul descris apar mai multe puncte de colectare a deșeurilor, pe care autoarea le numește „insule de gunoi”. Ea observă că serviciul de colectare s-a îmbunătățit față de urmă cu un deceniu, însă consideră că problema depozitării incorecte a deșeurilor a rămas.

„La insula 1 doar în unele zile mai văd resturi pe jos, sortarea însă e la fel ca acum 10 ani și nu se face corect”, scrie Oana Man-Kesselheim.

Dincolo de problema gunoaielor, aceasta ridică și problema spațiilor publice din zona blocurilor de pe strada Fabricii. În locul unor zone ocupate de garaje sau spații degradate, spune că și-ar imagina o piațetă cu arbori, bănci, locuri pentru copii și activități comunitare.

„Îmi imaginez cum ne întâlnim cu prietenii și cunoscuții aici, copiii se joacă iar noi ne putem relaxa sau plimba printre altceva decât betoane”, spune aceasta.

Un alt punct criticat este infrastructura pietonală. Autoarea reclamă faptul că trotuarele sunt adesea ocupate de mașini, iar pietonii ajung să circule printre autoturisme.

„Blocurile astea mamut sunt memento-ul viu al faptului că tu nu contezi, ești un om mic, o pată portocalie pe acest gri”, notează aceasta în jurnalul său.

Proiectul a atras reacții din partea locuitorilor din zonă. Unii au vorbit despre transformările istorice ale cartierului, construit în mare parte în perioada comunistă pentru angajații marilor platforme industriale, și despre pierderea treptată a spațiilor verzi și a identității comunitare.

Alții au propus soluții care ar putea începe la scară mică, prin implicarea asociațiilor de proprietari în amenajarea spațiilor din jurul blocurilor. Ceea ce arhitecții din oraș cu experiență în proiectele publice sau organizațiile profesionale ale acestora au recomandat de ani de zile Primăriei Cluj-Napoca, să gândească proiecte de transformare și de recenerare care să fucționeze cu adevărat și să aducă plus valoare în cartieri prin coptarea locuitorilor.

„Jurnal de cartier” va continua cu alte episoade despre zona Mărăști – Fabricii. Autoarea invită locuitorii să contribuie cu observații, idei și propuneri despre cum poate fi îmbunătățită calitatea vieții într-o zonă locuită de mii de clujeni.

De ce face acest jurnal de cartier

„M-am întors din concediu la Cluj după o perioadă în care am ales să descopăr nu plaje sau trasee turistice, ci cartiere din alte orașe europene. Și am avut un moment de revelație: este posibil să trăiesc într-unul dintre cele mai neglijate cartiere ale Clujului.

De aproape zece ani văd aproape aceleași peisaje de cartier-dormitor. La un moment dat, un profesor mi-a spus, cu oarecare resemnare, că în astfel de zone nu se mai poate face mare lucru în afară de parcări și locuri de joacă.

Eu cred că se poate face mult mai mult. Dar înainte trebuie să înțelegem cum influențează locul în care trăim felul în care ne simțim, cum ne întâlnim unii cu alții și cât de mult contează spațiul din jurul nostru.

Așa a apărut acest jurnal de cartier: 10 povești despre viața de zi cu zi din Mărăști, zona Fabricii, despre probleme, dar și despre posibilități. O zonă de aproximativ 4-6 kilometri pătrați, cu mult gri, dar și cu multe locuri care ar putea deveni mai bune.

Îi invit pe cei care locuiesc aici să vină cu observații, idei, propuneri și soluții.”, este dezideratul formulat pentru a prezenta calitatea vieții din cartierul Mărăști.

Nici un comentariu