Izvorul balnear uitat al Clujului: apa se vindea în sticle, ca apă purgativă, ”Izvorul Rozsa”
IstorieTop News by Mihai Prodan - apr. 20, 2020 0 9655
Un ”recensământ” al izvoarelor balneare din Transilvania, publicat în urmă cu aproape o sută de ani, menționează un altfel obscur izvor de ape balneare chiar în Cluj-Napoca, mai exact în vecinătatea gării, a cărei apă, îmbuteliată, se vindea în sticle pe piața orașului, cu proprietăți purgative.
Vorbim despre ”călăuza”, adică ghidul, ”Apele minerale și stațiunile balneo-climaterice din Ardeal cu cele din vechiul Regat, Basarabia și Bucovina”, un ghid exhaustiv al tuturor stațiunilor și izvoarelor cu ape cu proprietăți curative din ținutul României, ce număra sute de pagini – peste 300, mai exact. Volumul a fost publicat la București în 1921, deci în urmă cu 99 de ani, realizat de doi clujeni, medicii rezidenți Emil Țeposu și Liviu Câmpeanu.
Din prefața volumului înțelegem contextul în care a avut loc acest ”recensământ” al apelor curative din Ardeal. Directorul clinicii chirurgicale a facultății de medicină din Cluj, Iacob Iacobovici, notează: ”în cursul anului 1920 am rugat pe domnii doctori Emil Țeposu și Liviu Câmpeanu să facă o descriere a stațiunilor balnerare și climaterice din Ardeal. Această lucrare a apărut în revista ”Clujul medical” și în broșură. Într-un timp foarte scurt broșura s-a epuizat. Acest lucru arată că descrierea era necesară și alcătuirea ei corespundea scopului (…) Autorii au căutat să faăc o descriere fidelă a tuturor stațiunilor, să arate valoarea lor și să nu dea decât informațiuni de ordin științific riguros exacte (…) Opera autorilor a fost grea. O lucrare în genul conceput de dânșii n-a existat”.
Autorii studiului privind apele balneoclimaterice din Ardeal descriu aceste băi ca având ”apă purgativă”: ”este un singur izvor, zis Izvorul Rozsa, cu apă minerală bogată în sulfat de sodiu. Se găsește în imediata vecinătate a gării orașului Cluj. Se află și o mică instalație pentru umplerea sticlelor. Pe piața Clujului se vând sub denumirea ”Izvorul Rozsa”, ca apă purgativă”.
Istoricul Lukács József explică pentru actualdecluj.ro: ”Brétfő a fost numele versantului de după pârâul Nadăş. În prezent se poate localiza în zona străzii Breaza. Denumirea în maghiară are originea într-o expresie de limbă germană, Brettfeld/ Brethof/Bredhof. Pe acest versant a fost Izvorul sau Fântâna Rózsa, adică Trandafir. Observând proprietățile curative ale apei, proprietarii viei unde se afla izvorul au amenajat zona şi au captat apa. La sfârșitul secolului al XIX-lea era menționat printre băile şi apele minerale curative ale Transilvaniei ( a se vedea cartea lui Hankó Vilmos despre Băile şi Apele minerale ale Transilvaniei, editat de Societatea Carpatină Ardeleană). Acolo a fost publicată şi compoziția chimică a apei, din care rezulta că era bogată în sulfați (Na şi Mg, dar conținea şi Ca, Li, Fe, Mg etc.). Apa avea şi dioxid de carbon, astfel că era comparat cu ape minerale vestite în epocă, de exemplu apele Marien-Quelle. Medicii clujeni recomandau consumarea apei Izvorului Rózsa/Trandafir pentru tratarea problemelor tractului digestiv, boli de stomac, anemie, dar şi în cazurile unde era nevoie de un purgativ mai blând”.
Amintim, până în urmă cu câteva decenii în zona Gării erau funcționale băi de nămol chiar în valea Nadăș, în locul unde ulterior a fost ridicată întreprinderea ICPIAF – sunt aceleași băi ale căror ape au fost captate și îmbuteliate. În ”Călăuza Clujului”, un ghid turistic publicat în 1933, se menționează ”Baia Nădășelului”: ”pe mal funcționează o baie mică, numită ”Baia Nădășelului”. Această baie e întrebuințată de mulți, cu rezultat bun, contra durerilor de reumatism”. Despre aceste băi Nadăș, istoricul Lukacs Jozsef explică pentru actualdecluj.ro: ”baia sau băile Nadăş erau odinioară pe locul ICPIAF, în spatele gării. Era pe malul pârâului Nadăş, de acolo primea apa şi mâl considerat a avea proprietăți curative. În secolul XIX, înainte de Băile Someşeni şi Cojocna, erau băile preferate ale clujenilor, dar sunt indicii că încă din sec. al XVI- lea au fost acolo băi”.
