Iuoraș și Gerogescu au semnat pentru acordare unor despăgubiri de milioane de euro. După o simplă răsfoire, fără să vadă rapoartele de evaluare

Fostul subprefect Mihnea Iuoraș a semnat alături de inculpații din dosar, printre care și fostul președinte al Agenției Naționale pentru Integritate, Horia Georgescu trei dosare de acodare de despăgubiri supraevaluate prin concursul unor evaluatori, fără să pună în discuție respectivele rapoarte, deși era o atribuție de serviciu, este concluzia Înaltei Curți de Casației și Justiție în minuta de încheiere prin care s-a admis arestarea acestora pentru 30 de zile, alături de alte persoane.

Mihnea Iuoraș a făcut parte, în perioada în care era vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietății, dintr-un grup infracțional, format din repezentanți ai autorităților statului, experți evaluatori și „băieți deștepți” cesionari ai unor drepturi la despăgubiri, grup care prin modul de acțiune a prejudiciat statul cu peste 70 de milioane de euro. Cum acționa grupul? Cesionari ai unor drepturi la despăgubiri aveau înțelegeri cu angajați cu funcții de conducere din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietății contra unui procent din acțiunile acordate prin titlurile de despăgubire (exprimat în sume de bani) să li se soluționeze cu prioritate dosarele și să li se acorde titlurile de despăgubire. Numai că evaluările de la dosare erau umflate prin concursul unor experți evaluatori (de asemenea plătiți în acest sens). În schimb, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din care a făcut parte și fostul subprefect de Cluj Mihnea Iuoraș aproba astfel de dosare mecanic, fără să verifice singurul act de la dosar și anume raportul de evaluare.

Comisie „de formă”

„S-a mai reţinut că pentru formularea acuzaţiilor probele administrate până în prezent au relevat că acţiunile infracţionale au fost realizate pentru folosul bănesc al beneficiarilor şi au fost posibile prin dispoziţiile decizionale abuzive dispuse de membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor (…) S-a mai reţinut în referatul procurorilor că probele administrate au relevat că supraevaluarea terenurilor pentru folosul necuvenit material ori nematerial al celor 11 beneficiari, având ca urmare prejudicierea bugetului public al Statului Român s-a realizat prin două acţiuni infracţionale concertate: dispoziţiile abuzive ale membrilor comisiei C.C.S.D. şi complicitatea evaluatorilor (…) Alţi membrii ai aceleiaşi comisii au obţinut foloase de natură profesională (ex: cei 5 inculpaţi: au acceptat să rămână în comisie deşi nu erau interesaţi de atribuţiile profesionale,argumentele fiind mai degrabă de tipul: am rămas să evit tensiunile politice, ca şi cum scopul ar fi fost de a nu supăra , de a nu-şi fragiliza poziţia personală, de a-şi conserva poziţia şi nu acela de a-şi îndeplini îndatoririle profesionale, acţionând în folosul beneficiarilor sumelor prin acceptarea posibilităţii producerii rezultatului infracţional). Aceştia au susţinut invariabil că şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu, dar în opinia Parchetului, practic inculpaţii au răsfoit nişte documente aflate între coperţile dosarelor care nu aveau nicio legătură cu niciun standard legal, la care profesional, prin prisma demnităţilor publice pe care le exercitau aveau obligaţia să le respecte – şi practic şi prin declaraţiile date inculpaţii au arătat că nu înţeleg de ce li se aduc aceste acuzaţii (…) Succint, atribuţiile membrilor Comisiei Centrale de Stabilire a Despăgubirilor, aşa cum sunt menţionate în regulament presupun verificarea în mod riguros a raportului evaluatorului, analiza pertinenţei, verosimilităţii şi concludentei metodelor folosite pentru evaluare deoarece numai astfel puteau decide în mod concret şi concludent emiterea deciziei, reprezentând titlul de despăgubire sau trimiterea dosarului spre reevaluare…În concluzie Parchetul a susţinut că această concluzie se impunea deoarece raportul evaluatorului era singura probă, singurul element pe care se baza decizia membrilor Comisiei Centrale. Importanţa raportului de evaluare rezultând din întregul spirit al dispoziţiilor legale aplicabile acestui domeniu, care prevede: Desemnarea aleatorie a evaluatorului; Independenţa totală Comisiei Centrale ai cărei membrii sunt desemnaţi de la nivelul tuturor instituţiilor statului; Personalitatea juridică acordă prin statut acestei Comisii; Plata cu o indemnizaţie consistentă a membrilor Comisiei Centrale tocmai în considerarea acestei munci desfăşurate dar şi pentru a fi înlăturate vulnerabilităţi de tip coruptiv. În realitate activitatea Comisiei Centrale era o formalitate de semnare a unor tabele, după cum rezultă de altfel şi din procese verbale semnate de către inculpaţi (…), că dosarele de despăgubire ori rapoartele de evaluare nici nu au fost văzute fizic de vreunul dintre ei, toate elemente de fapt ce denotă dispreţul faţă de lege, faţă de obligaţiile care şi le-au asumat, de modul în care au înţeles să-şi exercite funcţia publică şi evident intenţia infracţională”, se arată în minuta încheierii nr. 206 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care a a admis propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile a fostului prefect din Cluj, Mihnea Iuoraș, a fostului președinte al ANI, Horea Georgescu, a fostului vicepreședinte ANRP Popa-Mocanu Ingrid-Luciana, a evaluatorilor sau angajaților ANRP, Canangiu Constantin-Cătălin, Hanu Alexandru- Florin și Vişoiu Gheorghe, începând din 18 martie.

În același document se precizează că cele trei dosare supraevaluare nu sunt singulare. Curtea de Conturi, printr-o decizie din 2013, arată că dintr-un număr de 452 de dosare reevaluate de societatea Mondoplus s-a contatat că într-un număr de 94 de dosare valoare stabilită inițial a despăgubirilor a fost cu 20% mai mare decât cea stabilită de evaluatorul nou desemnat. Aceasta pentru perioada 2009-2011. Mai mult, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a transmis și o situaţie cuprinzând un număr de 78 de dosare de despăgubire cu privire la care există suspiciuni referitor la modul în care a fost stabilită valoarea imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în perioada 2008-2009.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au reușit să instrumenteze cazul împotriva foștilor membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor pe ba unor denunțuri formulate de Dorin Cocoș și fiul acestuia Alin Cocoș, dar și a unor beneficiari ai titlurilor de despăgubiri din cele trei dosare în care statul a fost prejudiciat cu peste 70 de milioane de euro.

De ce au fost arestați foștii membri ai Comisiei Centrale pentru Acordarea de Despăgubiri

„În cauză, inculpaţii luoraş Mihnea-Remus, Popa-Mocanu Ingrid-Luciana, Georgescu Horia, Canangiu Constantin-Cătălin, Vişoiu Gheorghe, Hanu Alexandru – Florin, Drulă Dorin-Cornel şi Nistor Neculai sunt urmăriţi penal pentru comiterea unor infracţiuni ce prezintă un grad ridicat de pericol social, atât abstract, cât şi concret, determinat de indiferenţa profesională şi superficialitatea în îndeplinirea atribuţiilor ce le reveneau, puse în evidenţă de validarea unor despăgubiri exorbitante, fără un minim de efort de verificare a documentelor depuse la dosar, alterarea prestigiului Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor şi implicit a instituţiilor publice pe care le reprezentau în calitate de membri în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor – Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – fiecare instituţie în parte, fiind un serviciu public, deşi obiectivul urmărit de către legiuitor a fost de creare a acestei Comisii Centrale în scopul evitării unor posibile fraude sau tentative de corupere a personalului implicat în aplicarea legii (…) Este adevărat că până la rămânerea definitivă a unei hotărâri într-o cauză penală, persoana judecată beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, însă legiuitorul a stabilit ca, în cazul în care se regăsesc anumite condiţii expres prevăzute, să se poată lua una din măsurile preventive, indiferent dacă acuzatul recunoaşte sau nu săvârşirea faptelor de care este acuzat ori de faptul dacă are sau nu antecedente penale, normele de procedură interne fiind în deplin consens cu dispoziţiile art. 5 şi art.6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Având în vedere toate aceste aspecte, considerate relevante şi suficiente pentru a demonstra că lăsarea în libertate a acuzaţilor ar afecta, în mod real, ordinea de drept, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că plasarea inculpaţilor luoraş Mihnea-Remus, Popa-Mocanu Ingrid-Luciana, Georgescu Horia, Canangiu Constantin-Cătălin, Vişoiu Gheorghe şi Hanu Alexandru – Florin, în stare de detenţie provizorie este singura aptă să asigure prezervarea ordinii publice, măsura arestării preventive fiind proporţională cu gravitatea faptelor ce formează obiectul acuzaţiei penale şi totodată, necesară pentru a asigura buna desfăşurare a procesului penal, aşa cum cer dispoziţiile art.202 alin.1 şi 3 Cod procedură penală, cu atât mai mult cu cât în cauză, organul de urmărire penală s-a sesizat din oficiu şi a extins urmărirea penală cu privire la comiterea şi a altor infracţiuni de corupţie”, se arată în aceeași minută de încheiere.

„Judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că probele administrate coroborate cu dispoziţiile legale aplicabile contrazic fundamental declaraţiile inculpaţilor Hanu Alexandru-Florin, Drulă Dorin-Cornel şi Nistor Neculai – evaluatori ANEVAR, potrivit cărora Standardele Internaţionale de Evaluare ar fi cuprins criterii orientative pe care le-au respectat (apărări asemănătoare ai fost formulate şi de ceilalţi inculpaţi), ale inculpatul Vişoiu Gheorghe -consilier evaluator în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor – în sensul că a efectuat verificarea concordanţei la Standardele Internaţionale de Evaluare şi a solicitat existenţa declaraţia de conformitate şi ale inculpaţilor luoraş Mihnea-Remus, Popa-Mocanu Ingrid-Luciana, Georgescu Horia, Canangiu Constantin-Cătălin, alături de Zaarour Ingrid, Baciu Remus-Virgil, în sensul că nu aveau atribuţii şi cunoştinţe profesionale pentru a verifica rapoartele de evaluare. Aşadar, contrar celor susţinute de inculpaţii luoraş Mihnea-Remus, Popa-Mocanu Ingrid-Luciana, Georgescu Horia, Canangiu Constantin-Cătălin, Vişoiu Gheorghe, Hanu Alexandru- Florin, Drulă Dorin-Cornel şi Nistor Neculai, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că probele prezentate de către procuror, oferă date concrete ce justifică, la acest moment procesual, presupunerea rezonabilă că inculpaţii au comis faptele pentru de care sunt acuzaţi, iar coroborarea materialul probator existent la dosar indică suficiente date şi informaţii apte să convingă un observator obiectiv că inculpaţii ar fi săvârşit infracţiunile de care sunt acuzaţi, respectiv infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prev. de art.132 din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 alin.1 C.pen. cu aplic, art.38 alin.1 şi art.309 C.pen. pentru inculpaţii luoraş Mihnea-Remus, Popa-Mocanu Ingrid-Luciana, Georgescu Horia şi Canangiu Constantin-Cătălin, complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prev. de art.48 C.pen. rap. la art.132 din Legea nr.78/2000 combinat cu art.297 alin.1 C.pen. şi art.309 C.pen. cu aplic, art.5 C.pen pentru inculpaţii Vişoiu Gheorghe, Hanu Alexandru- Florin, Drulă Dorin-Cornel şi Nistor Neculai”, se mai arată în document.

Cine a primit despăgubiri umflate și cine a luat șpaga

„Potrivit probelor administrate în cauză, infracţiunile reţinute în sarcina acestora, în esenţă, constau în aceea că cei 8 inculpaţi, alături de alţi inculpaţi, membrii ai Comisie Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, spre sfârşitul anului 2008, prin exercitarea abuzivă a atribuţiilor de serviciu, respectiv prin nerespectarea standardelor internaţionale de evaluare a dispoziţiilor Legii nr.247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, de asemenea, prin nerespectarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a CCDD, a Ordinului preşedintelui ANRP nr.26 din 24.06.2008 şi a Deciziilor Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, au aprobat, cu privire la primul dosar, raportul de evaluare întocmit de evaluator Neculai Nistor, reprezentant al SC ROM CONSULTING SRL, în dosarul înregistrat sub nr.8745/2006. Astfel, supraevaluarea, în cazul acestui dosar, a valorilor despăgubirilor, s-a ridicat, iniţial, în susţinerea Parchetului, potrivit probelor administrate în cauză, la peste 13 milioane de euro.Diferenţa de 9 milioane euro rezultând din raportul specialistului care a folosit comparaţia cu preţul pieţei, adică cu cât s-au vândut în situaţii similare şi nu doar ceea ce s-a cerut. De asemenea, în mod abuziv au aprobat Raportul de evaluare întocmit de inculpatul Drulă Dorin Cornel, expert evaluator în cadrul SC PRECIS CONSULTING SRL, în dosarul de despăgubire nr.26600/2006, prin care s-a stabilit o valoare a terenului în suprafaţă de 1.535 mp şi construcţie demolată de 2.137.636 euro, respectiv 7.851.965 lei. Expertul iniţial, inculpatul din cauză, Drulă Dorin Cornel a apreciat că proprietatea de evaluat avea destinaţie rezidenţială şi este demolată, astfel încât – a evaluat printr-o altă metodă decât cea cerută de dispoziţiile legale în materie de evaluare, metoda costului de înlocuire. Prin urmare, prin probele administrate, cu referire la acest dosar, a rezultat o supraevaluare în sumă de 1.730.554 euro, în acest fel, asigurându-se în mod nejustificat obţinerea unor avantaje patrimoniale necuvenite de către cesionarul Constantin Aurel. În opinia sa, procurorul a arătat că soluţionarea cu prioritate a dosarelor de despăgubire în condiţiile în care avusese loc o cesiune, în contextul în care era vorba de o situaţie specială a titularului dreptului, nu trebuia soluţionată, şi mai ales în contextul manierei în care a fost realizat raportul de evaluare prin folosirea unei metode care îl avantaja pe cesionar şi care i-a asigurat un avantaj patrimonial nejustificat, de peste 1.700.000 euro. Totodată, în aceeaşi manieră, aceiaşi inculpaţi au aprobat şi raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator, inculpatul Hanu Alexandru Florin în dosarul de despăgubiri nr. 13653/2008, prin care a fost stabilită o valoare a terenului în suprafaţă de 20,5 ha, prin supraevaluarea acestuia cu suma de 60 milioane euro, prejudiciu produs statului. Şi această supraevaluare a fost stabilită prin raportul de constatare întocmit în cursul urmăririi penale. În această modalitate, inculpaţii au facilitat obţinerea unor avantaje patrimoniale necuvenite de către cesionarii Vişoiu Valentin, Manole Gheorghe şi Barbu Florin Şerban în sumă de peste 66 milioane euro, până la concurenţa sumei menţionate mai sus. Această situaţie de fapt, atât în ceea ce priveşte valoarea prejudiciului, inclusiv în ceea de priveşte modalitatea şi scopul pentru care a fost derulată activitatea infracţională de către inculpaţi rezultă nu numai din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, inclusiv sesizările ANRP şi ale Guvernului României, începând cu luna ianuarie 2015, şi de asemenea, rapoartele de evaluare dispuse de către ANRP, raportul de constatare, rapoartele Curţii de Conturi şi ale Corpului de Control al Guvernului. Cu privire la ultimul raport de evaluare a arătat ca sunt relevante declaraţiile relevante ale martorilor audiaţi în cauză, martori denunţători, respectiv, declaraţia numitului Vişoiu Valentin, Manolache Gheorghe şi Barbu Florin care relevă modul de lucru al comisiei şi interesul pe care unul dintre membrii comisiei, Niculescu Teodor Cătălin îl avea. Astfel, în denunţurile formulate, martorii au confirmat că, împreună cu Vişoiu Valentin şi Barbu Florin Şerban au achiziţionat drepturile litigioase de la proprietarii îndreptăţiţi să primească despăgubiri de la ANRP în dosarele respective, iar pentru soluţionarea acestora cu celeritate şi fără impedimente, Nicolescu Teodor Cătălin, la momentul respectiv vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale Ie-a pretins 5% din totalul acţiunilor. Nu lipsit de relevanţă, pentru a putea concluziona că abuzul în serviciu este în legătură cu infracţiunea de luare de mită, astfel justificându-se activitatea derulată de către inculpaţi în cauză, prin trimiterea la dosarul nr.700/P/2014, din care rezultă că în privinţa lui Niculescu Teodor Cătălin se fac cercetări şi s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunilor de luare de mită. Un rol important, alături de membrii comisiei, l-a avut inculpatul Vişoiu Gheorghe, expert evaluator în cadrul ANRP, secretar în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor care, de asemenea, prin .încălcarea atribuţiilor de serviciu care presupuneau verificarea rapoartelor de evaluare, sub aspectul respectării standardelor internaţionale de evaluare şi a Legii nr.247/2005, a avizat rapoartele de evaluare întocmite în cele trei dosare de către cei trei evaluatori inculpaţi, rapoarte prin care au fost supraevaluate bunurile imobile. Prin aceste rapoarte de evaluare care nu respectau cerinţele standardelor internaţionale de evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor şi nici prevederile art.10 alin.6 şi 7 din Legea nr.247/2005, s-a realizat o supraevaluare a imobilelor cu suma de 60 milioane euro în cazul dosarului nr.13653/2008, 1.730.554 euro în dosarul nr.26600/2006 şi 13.127.430 euro în dosarul nr.87.045/2006. În baza acestora, comisia centrală a eliberat titlurile de despăgubire în dosarele menţionate, în acest sens prejudiciul ridicându-se la o valoare considerabilă”, se precizează în minuta de încheiere.

Nici un comentariu

Actual de Cluj