Închide

Încă un protest al magistraților, la Cluj. Judecătorii își suspendă activitatea și săptămâna viitoare: „E o bătaie de joc. Vom continua până când Guvernul va renunța definitiv la Ordonanța de Urgență 7/2019”

ActualitateTop News by Actual de Cluj - feb. 26, 2019 0 178

Judecătorii clujeni au ieșit din nou în fața Curții de Apel Cluj față de Ordonanța de Urgență 7/2019. Magistrații și-au suspendat temporar activitatea printr-o decizie fără precedent în România și judecă doar cauzele urgente.

Judecătorul Cristi Danileț spune că la finalul săptămânii magistrații vor avea o nouă întâlnire, dar în principiu protestele vor continua pe termen nelimitat, până când Guvernul va renunța definitiv la modificările aduse legilor justiției.

„Vineri ne vom întruni să vedem dacă s-a câștigat ceva prin acest protest. Dacă ajungem la concluzia că trebuie suspendată activitatea,  o vom face si săptămâna viitoare. În momentul de față  magistrații clujeni sunt la protest fiindcă Guvernul nu renunță la ordonanța 7./2019. Negocierile au un rezultat nesemnificativ, s-a abrogat un singur articol. Protestăm în diverse forme până când Guvernul renunță.  Pentru legile justiției și codurile penale nu există nici o justificare pentru a avea ordonață de urgență, iar în situații de-a dreptul excepționale, ar trebui avizul CSM. Modul în care s-a procedat prin adoptarea OUG 7 este un fel de bătaie de joc la adresa CSM și a Magistraturii. S-a solicitat avizul la ora 17, iar a doua zi ordonanța era adpotată”, a spus Danileț pentru actualdecluj.ro.

Magistrații din Cluj se află oricum în această săptămână în protest, au decis suspendarea activității pentru această săptămână, cu excepția cauzelor urgente.  „Suspendarea din partea noastră însă nu este grev[. Asta pentru că noi nu avem revendicări salariale sau în legătură cu munca, nu reproșăm ceva angajatorului – și astea caracterizează o grevă. Ci pretindem încetarea activității politice de afectare a independenței justiției și luarea de măsuri politice prin abrogarea unor legi”, a explicat Danileț.

Ce înseamnă această Ordonanță de Urgență, 7/2019:

– dezbaterile parlamentare operate în anul 2018 pentru modificarea celor trei legi ale justiției au durat un an de zile, au generat 15 decizii ale CCR și au presupus câte două trimiteri spre dezbatere în Parlament;
– împotriva modificărilor propuse se pronunțaseră majoritatea adunărilor generale ale parchetelor și instanțelor, CSM dăduse aviz negativ de două ori, Departamentului de Stat al SUA atenționase România, GRECO emisese un raport negativ, Comisia de la Veneția avusese o opinie negativă, Comisia Europeană adoptase un raport extrem de critic în cadrul MCV;
– într-un final, legile justiției au fost modificate anul trecut prin Legile nr. 207, 234, 242 din iulie și octombrie 2018;
– imediat după intrarea în vigoare a acestor modificări, legile justiției au fost din nou modificate prin OUG nr. 77, 90 și 92 din octombrie 2018;
– în acest an, din nou legile justiției, au fost modificate, prin OUG nr. 7 publicată pe 20.02.2019 la ora 22:00.

Procedura de adoptare a OUG nr. 7/2019:
– Comisia Europeană atrăsese atenția asupra încetării practicilor de a modifica legile justiției prin OUG;
– Cu excepția chestiunilor legate de admiterea la INM și cerute de CSM, nu exista nicio urgență care să justifice OUG;
– Ministrul Justiției nu a avut o cooperare loială cu CSM: a solicitat avizul luni, 18.02.2019 și OUG nr. 7 a fost adoptată în ședința Guvernului din marți, 19.02.2019.

Modificările aduse de OUG nr. 7/2019:
– Noile modificări afectează sistemul de recrutare a noilor magistrați (singura modificare care se impunea, față de prevederile aberante de anul trecut, revenindu-se astfel la situația dinainte de modificările din 2018), de promovare la instanțe și parchete, de promovare la ICCJ;
– Conform ordonanței, noua secție specială va avea conducerea desemnată de entități politice (ministrul justiției propune, Președintele statului numește), deși Legea 207/2018 a dat această competență CSM, aspect validat de CCR prin decizia nr. 33/2018. Or, aceasta înseamnă că OUG nr. 7 contracarează o măsură dată de Parlament, ceea ce contravine deciziei CCR nr. 1221/2008 reconfirmată prin decizia CCR nr. 64/2017;
– Conform noii ordonanțe judecătorii care au fost procurori pot fi numiți în funcțiile de conducere de la vârful Ministerului Public creând o situație nemaiîntâlnită. Pe de o parte, această modificare încalcă principiul separației carierelor dintre judecători și procurori, consacrat prin decizia CCR nr. 64/2017. Pe de altă parte, aceasta constituie un precedent ca în viitor, pentru a se înlătura orice discriminare, să se legifereze dreptul procurorilor care au fost judecători de a conduce instanțele, tocmai pentru a se respecta decizia CCR nr. 866/2006;
– Noua ordonanță prevede că funcțiile de conducere de la vârful Ministerului Public nu se vor putea ocupa cu delegare: aceasta va crea sincope în managementul parchetelor cât timp procedura de numire a unui procuror într-o astfel de funcție nu va fi încheiată la timp;
– Noua ordonanță prevede că mandatul procurorilor de la vârful sistemului care ocupă funcția prin delegare încetează de drept în 45 zile. Se încalcă în acest fel Decizia CCR nr. 375/2005 care nu permite legiuitorului scurtarea mandatelor în curs pentru cei care ocupă funcții de conducere, precum și Decizia CCR nr. 588/2017 care prevede necesitatea unei securizări a raporturilor de serviciu ale magistraților, condițiile de încetare a mandatului neputând fi modificate în mod arbitrar;
– Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, deși face parte din PICCJ, este exceptată de la controlul ierarhic, ceea ce încalcă flagrant recenta Decizie CCR nr. 33/2018. Mai mult, desemnarea conducerii acestei secții a avut loc în condiții discutabile, întrucât potrivit legii propunerile trebuiau să vină din partea unei comisii alcătuită din trei judecători și un procuror, membri CSM – or, pe de o parte, se încalcă principiul separației carierelor dintre judecători și procurori tocmai consacrat prin modificările de anul trecut, pe de altă parte, membrul procuror nu fusese desemnat de către CSM în comisia care a făcut propunerile pentru actuala conducere a Secției;
– Magistrații vor putea fi eliberați din funcție la constatarea pierderii bunei reputații; legea nu definește „buna reputație” (deși operează în alte privințe cu termeni precum „reputație profesională” și „reputație morală”) și nu oferă criterii pentru stabilirea acesteia, ceea ce creează suspiciunea unei mari subiectivități în aprecieri din partea Inspecției Judiciare și a CSM. Aceasta încalcă considerentele Deciziei CCR nr. 196/2013 iar, prin caracterul mult prea general și eliptic al noii condiții de „bună reputație”, afectează previzibilitatea legii, așa cum a fost teoretizată de CEDO (a se vedea Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, sau Cauza Leempoel & S.A. ED. Cine Revue împotriva Belgiei, paragraful 5). În același timp este de remarcat că Inspecția judiciară nu mai prezintă garanții de independență, atât timp cât conducerea ei a fost desemnată de Guvern prin OUG nr. 77/2018;
– Colegiile de conducere sunt puse în situația de a nu mai putea activa: de multe ori se iau hotărâri care vizează managementul de instanță în situații neacoperite de lege sau regulament. Or, noua ordonanță interzice în mod expres acest lucru.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu