În pregătirea Centrului de Artă Contemporană la Cluj, din fosta garnizoană militară: idei de la vecinii europeni
CulturăDezvoltareTop News by Kristina Reştea - nov. 26, 2017 0 573
Slovenii şi-au construit, treptat, o colecţie internaţională, „forţând” realizarea unui muzeu de artă contemporană, în cadrul unui muzeu mai „tradiţional”; la Zagreb, cu negocieri şi acţiuni de tip „occupy”, societatea civilă s-a asociat cu administraţia pentru un centru dedicat scenei tinere, amenajat într-o fostă fabrică; în Bruxelles, un centru uneşte lumea artei cu laboratoarele Tehnologiei, grecii şi-au făcut muzeu cu peste 30 de milioane de euro la Atena într-o primă mare investiţie de amploare dedicată artei, iar vecinii din Budapesta combină într-o galerie din fostă clădire industrială teatrul cu expoziţiile. Acum că au reuşit să „adjudece” fosta garnizoană militară de pe Bulevardul 21 Decembrie pentru un viitor spaţiu de artă, cei de la Centrul Cultural Clujean încearcă şi ei să facă planul pentru un posibil „Centru European de Artă Contemporană”. CCC, „moştenitorul” proiectului eşuat de Cluj-Capitală Culturală Europeană 2021, continuă demersurile chiar şi în Clujul „ne-capitală” şi tocmai au organizat timp de două zile (24-25 noiembrie) o conferință de adunat idei: „În căutarea modelelor instituționale. Prezentarea și cercetarea artei cotemporane”. Au venit la Cluj curatori și teoreticieni din România, Belgia, Croația, Franța, Grecia, Ungaria, Marea Britanie și Slovenia care au vorbit despre proiecte și experiențe în acest domeniu.
De fapt, conferința face parte din programul care pregătește dezvoltarea la Cluj-Napoca a Centrului European de Artă Contemporană (CEAC), o instituție dedicată cercetării, expunerii și dezvoltării profesionale în domeniul artei contemporane. Programul CEAC cuprinde manifestări din zonele artelor vizuale, artelor spectacolului și ale artei new media. Iniţiatorii proiectului spun că CEAC va căuta „să pună în valoare producțiile artistice ale ultimilor 70 de ani din Europa de Est și să sprijine procesul de recunoaștere și diseminare la nivel european a artei din acestă regiune, dintr-o perspectivă europeană”.
Acest centru ar urma să fie unul dintre cele mai mari spații de artă din zonă – e clădirea fostei cazărmi militare de pe bulevardul 21 Decembrie 1989, rămasă nedemolată pentru că e monument istoric, în spatele căreia se ițește parcarea de câteva sute de locuri a Primăriei, amenajată pentru că și instituția are în plan un centru cultural amplu, cu sediu de filarmonică, promis de ani de zile, rămas la stadiu de hârtii.
Până una alta, programul conferinţei CCC a inclus şi o proiecţie video la Garnizoană, viitorul spațiu de galerie al Centrului European de Artă Contemporană.
Vezi şi:
Ce au făcut alţii?
Igor Španjol e curator la +MSUM | Muzeul de Artă Contemporană Metelkova din Ljubljana şi vorbeşte despre înnoirea unui muzeu care împlineşte 70 de ani. Muzeul funcţionează în singura clădire din ţară făcută cu acest scop: pentru artă şi unde acum aproape 15 ani conducerea a decis că merită să se abordeze o direcţie nouă: spre internaţional şi spre arta contemporană. „Nu a fost uşor. Oamenii mândri de independenţa ţării se aşteptau ca instituţiile să se concentreze pe moştenirea naţională, nu să se deschidă aşa mult spre afară. Voiam să ne bucurăm că în sfârşit suntem la fel ca ceilalţi europeni, parte din lumea democrată. Dar ne-am dat seama că nu suntem la fel. Şi că putem profita de asta. Am început colecţia internaţională, cu opere din Europa de Est şi Rusia”, povesteşte Španjol. Aşa că după 1990 s-au „strecurat” în buget achiziţii internaţionale, cu fonduri venind de la stat, de la administraţia locală şi de la importante companii locale. O dată cu izbucnirea crizei economice, companiile au tăiat bugetele, aşa că şi finanţarea pentru achiziţiile muzeului s-a redus considerabil. A rămas însă ceva: colecţia deja consolidată, care a fost folosită ca instrument pentru altceva: având colecţia, s-a cerut şi un spaţiu adecvat pentru expunerea ei. „Am găsit un spaţiu de depozitare şi am sesizat potenţialul, fiindcă ştiam că nu vor fi bani pentru o nouă clădire pentru un muzeu de artă. În cadrul aceleaşi instituţii şi cu acelaşi personal, am reuşit să dublăm spaţiul expoziţional”, spune curatorul, care subliniază că operele din noua colecţie reprezentau un dialog cu lumea internaţională. Aşadar, Muzeul de Artă Contemporană era parte a Muzeului Naţional de Artă Modernă, iar o fostă baracă militară a devenit noua sa „casă”. „Strategia noastră a fost să intrăm în acel spaţiu încă dinainte de renovare, în acea stare în care l-am găsit, pentru că erau multe idei pentru destinaţia clădirii şi riscam să o pierdem”, a explicat curatorul. Noul spaţiu, renovat, s-a deschis în 2011, fără fonduri pentru programe. „Aveam deja o colecţie mare, avem ce arăta publicului”, explică Španjol. Cu toate acestea, ca un semn de protest pentru lipsa bugetelor, organizatorii numeau fiecare nouă expoziţie cu lucrări din colecţia muzeului „Repetiţie”, deşi aducea, de fiecare dată, ceva nou.
Marijana Rimanić a venit la Cluj din Zagreb, de la Institutul Multimedia/Pogon – Centrul pentru Cultură Independentă și Tineret. Este vorba despre un centru cu un parcurs diferit, înfiinţat după multe iniţiative din partea societăţii civile care a reuşit totuşi, cu mari eforturi, să coopteze administraţia locală într-un proiect comun dedicat în special operatorilor culturali independenţi şi scenei tinere de artă. Şi acest centru depinde de fonduri publice. „Finanţarea mergea în mare parte spre instituţiile mari, scopul nostru era să trecem peste această prăpastie între instituţiile mari şi scena independentă, care funcţiona, practic, fără acoperiş”, spune Marijana Rimanić. Aşa că „independenţii” au urmat câţiva paşi: i-au adunat pe reprezentanţii scenei independente, au venit cu o declaraţie şi cu soluţii, propunând, printre altele, ca unele spaţii abandonate din oraş să devină spaţii pentru cultură. Au organizat apoi şi un festival cu o mare participare din partea publicului. „Primăria nu a deschis spaţiile, dar publicul ne-a remarcat”, spune tânăra. Au urmat proteste, acţiuni civice, negocieri şi chiar un „occupy” al fostei clădiri industriale care ulterior avea să devină spaţiu al Pogon. În cele din urmă administraţia a reacţionat şi, înainte de alegeri, oraşul a contribuit la înfiinţarea centrului de cultură. Acesta găzduieşte acum programe ale scenei independente şi are două spaţii – unul pentru o sală de conferinţe şi birouri în centrul oraşului şi o fostă fabrică de mari dimensiuni unde au loc expoziţii de artă, concerte şi petreceri. Nu există un program expoziţional prestabilit, iar centrul funcţionează după principiul „primul venit, primul servit”. Înscrierea se face printr-o aplicaţie simplă, dar cererea e mare: spaţiul e rezetvat acum cu un an jumătate în avans. „Opţiunea noastră a fost aceasta, nu de a avea artă grandioasă, de aceea nici nu avem un program curatorial, ci de a încuraja artişti tineri, care acum încep să se exprime şi chiar experimentele”, explică Marijana Rimanić.
Christophe de Jaeger a adus din Bruxelles o perspectivă diferită – e coordonator al Departamentului de Artă și Cercetare BOZAR şi Directorul Centrului Gluon din „Capitala Europei”. Abordarea lor e inedită: o uniune între lumea artei şi lumea laboratoarelor de cercetare şi inovare. Prezentarea sa ar putea fi de mare interes în Cluj, având în vedere că aici funcţionează o şcoală de artă deja recunoscută, dar oraşul e şi un fel de „hub IT” în România. Gluon funcţionează pe două paliere: Artă şi Dezvoltare, respectiv Inovaţie. „Aducem artişti în centre de cercetare, în laboratoare, în universităţi”, spune Christophe de Jaeger. Iar ceea ce rezultă atunci când artişti se întâlnesc cu oamenii de ştiinţă ia diverse forme: de la sisteme de purificare a apei la instalaţii de vizualizare a emoţiilor oamenilor. Unul dintre programele recente presupune aducerea oamenilor de ştiinţă în „rezidenţă” în studiourile unor artişti. Centrul a atras şi finanţare privată şi derulează programe educaţionale, inclusiv pentru copii din zonele defavorizate ale Bruxelles-ului, care ajung să dezvolte prototipuri de produse.
Sursa foto: Centrul Cultural Clujean
Daphne Vitali, Curator, Muzeul de Artă Contemporană EMST din Atena şi-a prezentat muzeul nou, ridicat de greci în perioadă de criză: un muzeu de 33,7 milioane de euro, cu 7000 mp spaţii de expunere, cel mai important proiect cultural din Grecia ultimilor ani, cu o colecţie construită de la 0, care trece acum de 1000 de lucrări. Au făcut expoziţii în spaţii publice, dar şi apeluri de proiecte pentru tineri artişti, în care se înscriu sute de portofolii. Bori Szalai are un model din vecini – Galeria Trafo Budapest, care funcţionează într-un spaţiu pus la dispoziţie de administraţie: o fostă clădire industrială, adaptată nevoilor curente, cu o sală de teatru, de repetiţii pentru dans şi o galerie la subsol, care funcţionează complementar.
