Închide

În metropola Cluj se locuiește prost. Ce vor oamenii de la Clujulul Metropolitan și ce le-au recomandat experții primarilor

ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - mart. 12, 2021 0 848

Experții Băncii Mondiale recomandă regândirea tuturor localităților parte din Zona Metropolitană Cluj, atât a celor din inelul I cât și a celor din inelul II și, până la schimbarea legislației, demararea de proiecte publice de centre civice în aceste localități prin concursuri de soluții, după modelul deja patentat în Cluj-Napoca.  Ei le-au mai recomandat primarilor să se concentreze pe crearea de oportunități de investiții pe partea de servicii sau industrie, cele care generează venituri serioase la bugetele locale. Experții au arătat că în prezent în zona metropolitană se locuiește prost și au indicat autorităților locale din comune să se concentreze serios pe partea de rețele, străzi, spații publice, dotări de învățământ sau pe amenajarea de spații verzi, în acord cu principiile de calitate a vieții asumate deja de Cluj-Napoca – totul să fie accesibil la 20 de minute de mers pe jos.

Viziunea conturată de Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2021-2030, cu bătaie până în 2050, arată, după cum au arătat oficialii Primăriei, că peste 30 de ani Cluj-Napoca, inclusiv zona sa metropolitană, va fi zona urbană cu cea mai ridicată calitate a vieții dintre orașele secundare aflate în Europa Centrală și de Est, precum și o platformă de importanță europeană pentru dezvoltarea și testarea noilor tehnologii, procese și politici care să răspundă provocărilor viitorului.

Observațiile au fost făcute în cadrul ultimei dezbateri online din cadrul elaborării SIDU și a avut loc în 11 martie, pe tema Clujului Metropolitan. Discuțiile au durat 2 ore. Au intervenit opt cetățeni, printre care și arhitectul șef al județului Claudiu Salanță, dar și primarul din Apahida, Grigore Fati, care au făcut recomandări sau propuneri legate de Zona Metropolitană Cluj.

Discuțiile de la ultima dezbatere online din cadrul SIDU 2021-2030 pe tema Clujului Metropolitan au cuprins trei prezentări, două ale experților de la Banca Mondială care lucrează la strategiile municipiului și județului pentru 2021-2030 și una susținută de Directorul Centrului Cultural Clujean (CCC), Ștefan Teișanu, prin care s-a prezentat rolul culturii în a genera dezvoltare în comunitățile locale. Teișanu a chemat toți primarii din metropolă alături de CCC pentru a gândi împreună proiecte care să schimbe localitățile din Zona Metropolitană. La fel, cei de la Banca Mondială au făcut câteva recomandări primarilor pentru a reduce decalajele care există în prezent în metropola Cluj.

Expertul Marcel Heroiu de la Banca Mondială a prezentat piramida nevoilor cetățenilor din Zona Metropolitană Cluj și le-a recomandat primarilor de comune să fure de la administrația din Cluj-Napoca ideile bune și să genereze prin concursuri de soluții proiecte publice în localitățile lor, în special concentrate pe centre civice pentru comunitate, dar și pe partea de infrastructură – străzi, trotuare, rețele. Heroiu a indicat primarilor să ia în calcul nu doar componenta de locuire ci să creeze oportunități de investiții în localitățile lor care generează locuri de muncă dar și venituri consistente la bugetele locale.

În ceea ce privește localitatea Florești, Heroiu a spus că trebuie să se schimbe statutul de comună a acesteia deoarece ea nu poate fi administrată în continuare ca o localitate rurală în condițiile în care are peste 70.000 de locuitori. De altfel, a recomandat regândirea tuturor localităților din inelul I și II ale municipiului Cluj-Napoca, luând în calcul și preocupările Ministerului Dezvoltării privind definirea localităților periurbane.

El a mai arătat că localitățile din Zona Metropolitană Cluj, exemplificând cu Petreștii de Jos, Gilău, Feleacu, Apahida, au acces la o calitate a vieții mai ridicată decât au orașe din România ca Suceava, Piatra Neamț, Slobozia. Acestea au acces la învățâmânt, cultură, servicii de sănătate, locuri de muncă bine plătite, dar au carențe foarte mari pe partea de infrastructură de bază – trotuare, străzi, creșe, grădinițe.

Expertul Marius Cristea a arătat că încă în Zona Metropolitană din Cluj există localități neracordate la rețeaua de apă, la canalizare dar și că există încă foarte mari diferențe între cei care au și cei care n-au pe teritoriul metropolitan. El a recomandat ca municipiul Cluj-Napoca să meargă dincolo de teritoriul metropolitan și că genereze legături cu celelalte localități urbane din Județ.

Dintre primarii din Zona Metropolitană, a intervenit Boc dar și primarul din Apahida, Grigore Fati. Detalii despre intervenția lui Boc – AICI (Noutatea din Clujul metropolitan: 19 kilometri de piste de biciclete pe traseul centurii metropolitane, de la barajul din Florești la Emerson). Fati a cerut piste pe centura metropolitană până la Apahida și Câmpenești  sau utilizarea vechiului curs al Someșului, după devierea cursului pentru mărirea pistei aeroportului, pentru agrement. I-a mulțumit chiar lui Boc că îi mai bagă în seamă și pe primarii de comună. A cerut organizarea unei dezbateri cu privire la regândirea Zonelor Natura 2000 din Cluj.

Radu Mititean de la Clubul de Cicloturism Napoca a cerut experților să aibă în vedere asigurarea unor coridoare ecologice între localități, la limita între acestea, având în vedere că în prezent nu mai există asemenea zone tampon între Cluj-Napoca și localitățile învecinate – intravilanul Clujului se întâlnește cu cel al localităților învecinate și peisajul e confiscat de construcții. De asemeena, a sugerat crearea unor coridoare ecologice spre Tureni și Cheile Turzii. Cristian Remus Papp de la USAMV a reiterat propunerea și s-a oferit să transmită experților o serie de studii din aria sa de expertiză privind aceste aspecte, dar și a Siturilor Natura 2000 din Cluj. A adus în discuție problema drumurilor încă neasfaltate din Cluj-Napoca.

Consilierul local Radu Boloveschi a propus încurajarea bicicletei la nivel metropolitan și mai mulți pași pentru crearea coridorului velo și pietonal de-a lungul Someșului, de la Gilău până la Bonțida, cel puțin.

Arhitectul Gheorghe Elkan a arătat că, paralel cu strategia, cu planurile de metrou, Clujul are o oportunitate imediată de a rezolva problemele de mobilitate în lungul Văii Someșului. Și anume, prelungirea liniei de tramvai spre Apahida, prin legarea aeroportului la ea și implicit conectarea cu gara. Elkan a spus că e o soluție ieftină, realizabilă în timp extrem de scurt, care ar aduce și rezolvarea problemelor de mobilitate ale locuitorilor din Florești, odată racordați la această linie.

Tudor Pugner de la Federația Tinerilor din Cluj a propus realizarea unei platforme de tineret la nivel metropolitan, clujforyou.ro, a unor centre mobile de tineret sau programe de formare a lucrătorilor de tineret în toate localitățile din zona metropolitană.

Arhitectul Eugen Pănescu a arătat că legea Zonelor Metropolitane (anunțată de Boc ca fiind în pregătire la nivel național) va face ordine și în Zona Metropolitană din Cluj, creată prin asociere pentru absorbția de fonduri europene, cu sincope de dezvoltare și disfuncții. El a sugerat că susține crearea unei zone funcționale urbane, în care Cluj-Napoca să se lege la celelalte municipii din județ, așa cum au propus și experții Băncii Mondiale. S-a răzgândit în privința campusului universitar și a ținut să spună că el trebuie să facă parte din strategie. A mai spus că autoritățile locale au pierdut din vedere un proiect important, nodul intermodal de la aeroport, arătând că aerogara e cea care leagă părțile de afaceri de la nivelul metropolei Cluj. „Aflu de aici că în zona noastră nu se locuiește bine, iar asta e o veste proastă”, a mai spus Pănescu. Arhitectul a recomandat o presiune și mai mare din partea Consiliului Județean pentru planificarea din localitățile din metropolă.

Arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță, a arătat că municipiul Cluj e un model la nivel național deoarece face deodată cu aceeași echipă strategiile polului Cluj-Napoca, Zonei Metropolitane și a întregului Județ și a lansat o provocare pentru Primăria din Cluj: să gândească conexiuni de la urban la urban și să încerce, pe lângă infrastructura de transport, să genereze o planificare și în afara teritoriului administrativ și să dea direcțiile de dezvoltare de la Gilău, până la Apahida.

Președinta Filialei Transilvania a Ordinului Arhitecților din România, Daniela Maier, a arătat că e important de luat în calcul și definirea identității fiecăreia dintre localitățile din Zona Metropolitană arătând că nu se pot aplica soluții general valabile peste tot, ele rezolvând pe termen scurt anumite probleme, dar putând genera pe viitor și altele.

Atât Maier cât și Pănescu au dialogat cu primarul Boc pe tema inițiativei noi anunțate de acesta și în cadrul dezbaterii pe tema Clujului Metropolitan. Boc a spus că are în vedere o planificare unitară, pe modelul cartierului Sopor, pentru zona de 321 de hectare de pe Bulevardul Muncii (fosta zonă industrială a Clujului), situată între gară și Emerson și vrea să organizeze o discuție publică pentru a găsi cea mai scurtă și mai bună modalitate în care acest lucru să se facă. Pănescu a spus că susține realizarea unui Plan Urbanistic Zonal, iar Maier a sugerat ca respectivele consultări pe care Boc le-a anunțat pentru ziua de 18 martie, să aibă ca invitați și alte specialități în afară de arhitecți având în vedere că respectiva zonă are câteva caracteristici unice – expunere sudică și singurul versant stabil din oraș.

Clujul Metropolitan a fost ultima dintre dezbaterile dedicate conturării Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) pentru perioada 2021-2030.

„Odată ce va fi finalizat primul draft al SIDU 2021-2030 va urma o nouă perioadă de dezbatere publică, iar ulterior, după finalizarea acestei etape legale vom trece la dezbaterea din Consiliul local și la aprobarea documentului final. Ne dorim să fim pregătiți pentru absorbția fondurilor europene prin Programul Național de Redresare și Reziliență sau prin programele din cadrul exercițiului financiar 2021-2027”, a anunțat Ovidiu Cîmpean, director în cadrul Primăriei Cluj-Napoca și coordonatorul CIIC.

Primăria Cluj-Napoca, prin Centrul de Inovare și Imaginație Civică a organizat 7 dezbateri publice în cadrul procesului de elaborare a Strategiei de dezvoltare a Clujului, fiecare dintre acestea dedicată unui capitol specific, de la regenerare urbană, la educație și infrastructură urbană până la Clujul verde, mobilitate și locuire. Toate prezentările din cadrul acestor dezbateri sunt publice pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca, la secțiunea dedicată CIIC și pot fi consultate AICI.

De asemenea, dezbaterile au fost transmise și postate online și pot fi urmărite pe paginile de Facebook Municipiul Cluj-Napoca și CIIC – Centrul de Inovare și Imaginație Civică.

Dezbaterea dedicată Clujului Metropolitan a fost parte a proiectului ,,Creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni – ANTO – CIIC’’, finanțat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 -2020 (POCA).

SIDU 2021-2030 este realizată de Primăria Cluj-Napoca, împreună cu experții Băncii Mondiale și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj.

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu