În contratimp: unu din doi copii români riscă să aibă acces numai la job-uri cu valoare adăugată mică

Aproape unu din doi copii români riscă să aibă locuri de muncă de valoare adăugată mică – sunt copii care nu au șanse în economia de mâine, condamnați la joburi care nu necesită aptitudini înalte sau creativitate. Vorbim adică tocmai de acele locuri de muncă care devin tot mai puține în economia în care roboții vor prelua astfel de sarcini. 80% dintre slujbele viitorului, în 2015-2025, cer competențe în Științe, Tehnologie, Inginerie, Matematică (STEM), dar procentul de absolvenți STEM e în scădere în România. Cea care pune pe masă, din nou, cifrele e Măriuca Talpeș. Absolventă de Matematică, ea a lucrat în Cercetare IT, apoi a fondat o companie alături de soțul său, Florin Talpeș. Compania s-ar putea să vă fie cunoscută: Bitdefender, unul dintre cei mai importanţi furnizori globali de soluţii antivirus. Aceasta a venit la Cluj pentru conferința The Woman din 15 martie, cu o prezentare în care au curs cifrele și graficele îngrijorătoare despre sistemul educațional.

România e pe locul 47 din 69 de țări, conform testării PISA din 2015, realizată de Organizația pentru Cooperare si Dezvoltare Economică pentru a evalua performanțele în Educație. „Suntem în ultima treime între țări și pe penultimul loc în Europa”, a amintit Talpeș.

Prezentare Mariuca Talpes. The Woman

Rata analfabetismului funcțional trece de 40% în România – acești tineri nu au abilități de bază, pot citi un text, dar nu îl înțeleg.

Prezentare Mariuca Talpes. The Woman

În acest context, aproape unu din doi copii români riscă să aibă locuri de muncă de valoare adaugată mică, subliniază Măriuca Talpeș. Acești copii nu au șanse în economia de mâine, sunt condamnați la joburi cu valoare adăugată mică – adică tocmai acele locuri de muncă care devin tot mai puține în economia în care roboții vor prelua astfel de sarcini. La o astfel de lume în care munca e preluată de roboți făcea referire și Varujan Pambuccian, doctor în Matematică, subliniind că doar creativitatea ne mai poate salva. “Trebuie să regândim sistemul educaţional – să îi transforme pe oamenii ce îşi doresc să fie creativi. Ce e de făcut? Să regândim şcoala ca proces social, ca explorare împreună. Să o facem mai degrabă generatoare de întrebări decât constructoare de răspunsuri”, spunea Pambuccian la o conferință TedX la Cluj în februarie.

Doctor în Matematică, despre şcoala ca “explorare împreună”. Sau de ce Educaţia trebuie reinventată, în lumea roboţilor.

Eleanor Tabi Haller-Jorden, CEO The Paradigm Forum, a vorbit și ea la The Woman despre educația pentru viitor. „M-am dus la o conferință pe tema Inteligenței Artificiale și acolo m-a înregistrat un robot. Jumătate dintre participanți erau roboți. Cu 15 programatori în spate. Implicațiile sunt enorme. Mergem în școli cu programe despre inovare, sponsorizate de companii private. Încă de mici ei trebuie expuși la asta. Și noi trebuie să știm că lumea se schimbă, dar și cum să interacționăm cu lumea asta”, spune Haller-Jorden.

Revenind la România: la Evaluarea Națională de clasa a 8-a, 25% dintre elevi iau sub 5 și aproximativ 40% din copii iau sub 6 la Evaluare. 6 la Evaluare echivalează cu analfabetismul funcțional. „Nu pentru că examenele sunt grele nu avem rezultate bune în ultimii ani”, completează Talpeș, cu referire la alte studii. Și cifrele îngrijorătoare curg în continuare. Dintr-o promoție de clasa a 12-a, doar jumătate dintre elevi iau BAC-ul. În 2016, doar 71% dintre elevii din promoție s-au înscris, 68% s-au prezentat și 74% dintre ei au și promovat, conform datelor prezentate de Talpeș, adunate din surse oficiale.

Cum pierdem copii pe drum:

Prezentare Mariuca Talpes. The Woman

Cu toate acestea, profesorii români se consideră foarte bine pregătiți, în comparație cu cei din Japonia și Finlanda, care consideră că mai au de învățat. Pe de altă parte: cât de motivați sunt copiii să meargă la școală? Într-un grafic PISA 2012 pe această temă, România e undeva jos, în clasament. Avem însă și școală de performanță în România. Suntem constant în top 20% la Olimpiada Internațională de Matematică, iar elevii români iau medalii la concursuri de Chimie, Fizică, Astronomie, Lingvistică, Informatică. În toate universitățile de Top 20 din Statele Unite există măcar un profesor român de Matematică și alți profesori români pregătesc loturi străine de olimpiadă; 15% din dascăli din România sunt profesori de elită, mai amintește co-fondatoarea BitDefender.

Într-un studiu privind impactul economic al educației, economistul Eric Hanushek, profesor la Stanford arăta că competențele cognitive ale populației au impact direct asupra creșterii economice. Există o legătură directă între creșterile și scăderile rezultatelor la teste și evoluția economiei. Echipa sa a testat o predicție. Eliminarea analfabetismului funcțional până în 2030 ar duce România pe durata următorilor 80 de ani la o creștere suplimentară a PIB cu 1194 miliarde de dolari. Salariile ar crește cu 12% față de evoluția normală. Creșterea scorurilor la testele de Științe și Matematică de la 444 la 475 (cât are de exemplu Slovacia acum) până în 2030 ar duce România pe durata următorilor 80 de ani la o creștere suplimentară a PIB cu 1371 miliarde de dolari și la o creștere suplimentară a salariilor cu 15% pe această durată, mai arată simularea economistului.

80% din slujbele viitorului, în 2015-2025, cer competențe în Științe, Tehnologie, Inginerie, Matematică (STEM). În acest context, procentul de absolvenți STEM e totuși în scădere în România. „O economie care crește durabil se face cu creșterea competențelor cognitive ale copiilor. Calitatea profesorilor are cel mai mare impact în Educație”, concluzionează Talpeș.

La rândul lor, profesorii și părinții ar trebui să se implice în procesul educațional: prin sprijinirea școlilor, dotarea laboratoarelor, prin parteneriate cu profesorii. „Cum putem ajuta noi? Mediul de afaceri și părinții ar putea contribui la cel mai mare factor de schimbare. În condițiile în care România a avut 22 de miniștri ai Educației în 27 ani și sume mici alocate domeniului. Cum putem ajuta profesorii?  Putem să refacem statutul lor social, să le redăm poziția pe care o merită. Noi am lansat proiectul Merito, unde premiem 10 profesori excepționali în fiecare an. Putem să facem proiecte cu colegii noștri de la serviciu, să colaborăm cu cei din școli, să îi ajutăm pe decidenți să ofere alte joburi celor care nu au vocație. Am putea adopta o școală, am putea să descoperim profesorii inimoși din acea școală și să îi ajutăm în implementearea proiectelor. Putem să dotăm laboratoarelor de știință, fiindcă sunt prăfuite, iar copii adoră știința, putem investi în ateliere de artă. Să fim antrenorii copiilor noștri – să citim cu ei, să îi ducem la muzee, la observatorul astronomic, să îi facem să iubească științele de mici, să îi încurajăm să facă sport și artă pentru îmbogățirea sufletului”, exemplifică Măriuca Talpeș.

„Trebuie să educăm copiii pentru lumea în care cresc ei, nu pentru cea în care am crescut noi. Încrederea e cea mai importantă”, spune Ella Bjorns (Educator&Speaker). Aceasta subliniază că „armele” pentru viitorul copiilor vor fi abilitățile sociale, creativitatea, abilitatea de a comunica, nu doar performanțele academice.

Vezi și:

De la Educaţie la Job: carieră în antreprenoriat social, afacere în agricultură sau un job în piaţa de capital?

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.