Impostorii de serviciu

Rar a apărut în fotbalul românesc un așa-zis antrenor cu un procentaj mai slab decât George Ogăraru.

13 meciuri, 2 victorii, 4 remize și 7 înfrângeri în campionat, 16 goluri înscrise (6 cu Ceahlăul) și 19 încasate și-un loc 13 sinonim cu retrogradarea. Dincolo de numărul de puncte, Universitatea nu are nici o perspectivă cu el pe bancă. A greșit meciuri la rând, din încăpățânare sau nepricepere, deși se spune că ar colabora cu Alfons Groenendijk, un tehnician cu ani buni în spate la Ajax Amsterdam, ca jucător și antrenor.
Ultima ispravă , cea cu Dinamo, a pus capăt oficial colaborării dintre club și cei doi. U a arătat încă o dată că se pricepe excelent la autodistrugere atunci când întâlnește o echipă care nu strălucește absolut deloc, pentru că, spre deosebire de Tîrgu Mureș, oastea lui Teja pare obosită și are o defensivă foarte vulnerabilă. Kovacs a început ca titular partida, jucând în banda stângă, la fel ca în meciul cu Tîrgu Mureș. Dar cum exemplul cu ASA nu a fost suficient pentru puterea de înțelegere a lui Van Ogăraren, acesta l-a “executat” din nou pe Kovacs, un fotbalist admirabil prin capacitatea de efort și dispoziția de joc, dar fără viteză, dribling și abilitatea de-a lovi mingea cu stângul, calități care l-ar recomanda pe această poziție.
Viveiros a fost uitat din nou pe bancă, antrenorul preferând să înceapă meciul cu Sergio Zijler, un alt experiment irosit în prima etapă cu ASA Tîrgu Mureș, când a și fost schimbat în prima repriză. Singura diferență  e că acum a fost păstrat mai mult în teren. La fel de inutil, Zijler a alergat ca un titirez în gol, iar atunci când balonul s-a întâlnit cu el, a luat calea tribunelor sau a autului de poartă.
Svorck și Bambara pot câștiga titlul de păcălicii Ligii 1. Primul pare aruncat în teren fără voia sa, direct din incubatorul neputinței. Depășit de oricine și de toți, croatul încearcă mereu să compenseze lipsa calităților de apărător cu abilitățile tehnice. Ia mingea și urcă cu ea spre terenul advers, driblează fin până în primul adversar, iar uneori și-o dă singur și printre picioare.
Bambara e parașutat dintr-un banc prost. El nici nu se apără, nici nu atacă, e undeva la mijloc, pe un teren necunoscut. Panicos, fricos , nesigur și emotiv, burkinezul a primit roșu mai târziu decât ar fi meritat. Mai întâi și-a lovit un adversar cu cotul , a încasat doar galben , dar apoi a făcut tot posibilul să fie eliminat.
Van den Broek , aceast corp neobosit, care poate alerga două zile la rând fără întrerupere, se presupune că a atins și mingea, dar reluările n-au confirmat deocamdată această ipoteză.
În tot amalgamul de actori s-a remarcat din nou Veselovski prin câteva intervenții salvatoare. Echipa a jucat atât de prost (dacă n-ați văzut meciul cumva) încât camerele televiziunilor l-au surprins și pe Ciupe – părtaș și la alte nenorociri – gesticulând nervos către colegii săi. Iar când Ciupe se remarcă într-o echipă de „11”, viitorul nu poate fi decât sumbru.
Revenind la Ogăraru și a sa mentalitate olandeză, oare ce-a putut exersa acest antrenor în cantonament de-a reușit Universitatea să ajungă un adversar dorit de toate celelalte echipe din Liga 1?
Jucând invariabil acest sistem 4-3-3, pe modelul Ajax, să zicem, ai nevoie de jucători de mare calitate. Când nu îi ai, încerci să te adaptezi la alte rigori. Dar asta ține de inteligență.

Catalin Suciu

Este reporter pentru site-ul actualdecluj.ro, din aprilie 2014. Anterior a lucrat la cotidianul Ziua de Cluj din august 2011. A mai lucrat la cotidianul Monitorul de Cluj între octombrie 2006 și mai 2010, şi la agenţia de presă NewsIn în perioada martie 2007 – februarie 2009. Este absolvent al Facultății de Jurnalism din cadrul Universităţii „Babeș- Bolyai”.