Guvernatorul Băncii Naționale despre adoptarea euro în 2019: "Decât să deraiem în lipsa unui obiectiv clar, mai bine ne ambiționăm"

România îndeplinește, din această vară, toate țintele stabite prin criteriile de la Maastricht, adică acele condiții care trebuie îndeplinite pentru ca o țară să se califice pentru a intra în zona Euro. Prezent azi la Cluj, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat că România mai are un drum lung până la a fi pregătită cu adevărat să adere la „clubul” Euro și a a precizat că data de ianuarie 2019 ca țintă este doar un obiectiv lansat numai verbal până acum în mediul politic.

„Ținta adoptării euro în ianuarie 2019 e încă una verbală. Ar trebui ca aceasta să fie o țintă asumată de toate partidele politice”, a spus guvernatorul BNR, amintind că România trece printr-o perioadă electorală, în care lipsește o strategie clar asumată pe termen lung. „Ar fi bine să avem chiar o lege pe această temă, să avem o discuție în parlament despre ce înseamnă adoptarea euro și partidele parlamentare să își ia un angajament”, a spus Isărescu. Guvernatorul a fost prezent azi la Cluj la prima ediţie a Conferinţei Ştiinţifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate ERMAS 2014, găzduită de Universitatea Babeș-Bolyai, la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor

La o analiză comparativă între România și alte patru țări (Bulgaria, Cehia, Ungaria și Polonia), Isărescu a subliniat că aceste țări nu și-au asumat o dată clară de aderare la zona euro. „România e singura care a stabilit, se pare, verbal, 2019 ca țintă de intrare. Imediat după stabilirea aderării acestor țări, datele țintă erau foarte ambițioase; fără să se fi îndeplinit criteriile de la Maastricht. Acum sunt îndeplinite, dar nu mai sunt țintele atât de ambițioase. Ne-am găsit noi românii de data asta să fim ambițioși”, a constatat guvernatorul BNR.

„BNR se ferește să intre în orice dispută politică, tema mea e de strategie (adoptarea euro și aderarea la uniunea bancară). Sunt un susținător convins al acestor două proiecte majore și interconectate. Problema care se pune este nu „dacă”, ci „când” vom adera. Adoptarea euro antreneză automat statutul de membru al uniunii bancare”, a menționat Isărescu.

Guvernatorul BNR a precizat că România îndeplinește în acest moment toate țintele stabite prin criteriile de la Maastricht, adică acele condiții care trebuie îndeplinite pentru ca o țară să se califice pentru a intra în zona Euro. Criteriile se referă la nivelul inflației, deficit bugetar, nivelul datoriei publice, stabilitatea cursului de schimb și ratele dobânzilor pe termen lung. „Rata inflației a coborât cel mai greu, s-a lăsat așteptată până în iulie anul curent”, a precizat Isărescu. „Criteriile sunt îndeplinite, dar trebuie să fie îndeplinite sustenabil. Să rămânem acolo cu ele”, a completat guvernatorul. „Intri într-un club. Te ajută sau nu să fii în club? Poți să intri și să fii marginalizat”, a lansat Isărescu paralela „umană”.

Satisfacerea criteriilor de la Maastricht nu garantează însă și succesul unei țări în interiorul zonei Euro, ceea ce ar necesita urmărirea imaginii de ansamblu, a subliniat Isărescu. Așa că acesta a prezentat și o „supra-listă” de trei condiții esențiale pentru ca România să și beneficieze de avantajele adoptării euro. Prima se referă la îndeplinirea durabilă a criteriilor de convergență nominală. „Nu accidentală, forțată sau temporară”, precizează guvernatorul. România mai are drum lung și până la îndeplinirea unui alt criteriu pentru „binele pe termen lung”: alinierea veniturilor cetățenilor români la nivelul celor din statele deja membre (atingerea unui nivel relativ ridicat de convergență a venitului pe locuitor anterior intrării în zona euro). „Noi suntem la 50% față de media UE (în ceea ce privește veniturile). E o chestie de intuiție. Estonia, când a intratîn zona euro, avea peste 60%. În cazul României, dezvoltarea enclavată nu este benefică (existența unor zone dezvoltate și a unora de sărăcie extremă. Avem dezvoltarea datorată investițiilor străine și infrastructură încă nedezvoltată dar în prag de a se dezvolta în Transilvania și zone cu probleme mai dificile în Moldova”, a exemplificat Isărescu. Eficacitatea noului cadru instituțional al zonei euro în prevenirea și combaterea dezechilibrelor care amenință evoluția economică e cel de-al treilea criteriu stabilit în lista de condiții pentru intrarea eficientă în zona Euro.

„Cred în proiectul european”, a ținut să sublineze în câteva rânduri guvernatorul. E nevoie însă de un „proces gestionat corespunzător”, consens politic și evitarea dezbaterilor care „nu duc la nimic”, a mai spus Isărescu. „Chiar dacă ținta pare ambițioasă, decât să deraiem în lipsa unui obiectiv clar, mai bine ne ambiționăm. Cum am făcut-o pentru 2007 (pentru integrarea în Uniunea Europeană, n.red.). Nu am intrat total pregătiți. Dar ce se întâmpla dacă nu intram?”, a spus Isărescu. „Avem un drum lung și dificil de parcurs, va fi nevoie de eforturi considerabile pentru a fi recuperate decalajele și pentru realizarea reformei structurale”, a avertizat Isărescu.

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.