Închide

Frații Așchilean deschid drumul pentru ansamblul din zona Tehnofrig legat de numele milionarilor Goia și Ciorcilă. În schimbul unei clădiri de birouri pun copaci pe o stradă întreagă

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - aug. 07, 2019 1 2586

O clădire de birouri cu șapte nivele a fost propusă printr-un Plan Urbanistic Zonal de Restructurare Urbană pe o parcală de peste 1300 mp din fosta platformă Tehnofrig, cu front la strada Fabricii de Chibrituri. Proiectul a fost făcut de biroul Bogart pentru Nord Conforest, deținut de frații Ionică și Dorin Aschilean iar parcela se învecinează cu proiectul de zece blocuri plus magazin de retail dorit de Geainv pe platorma Tehnofrig. Fiind o zonă de restructurare, Așchilean a propus să mobileze toată strada Fabricii de Chibrituri cu arbori ornamentali „nana” care suportă praful din orașe și cresc până la 15 metri, fiind ușor de toaletat. Proiectanții n-au adus însă contractul de restructurare cerut de PUG iar viceprimarul Dan Tarcea le-a cerut celor de la urbanism să fie atenți la aceste detalii scrise.

Comisia de urbanism a Primăriei le-a cerut proiectanților să fie mai atenți la respectarea distanțelor, ba le-a mai spus să facă etaje normale la stradă în locul celor retrase, cu respectarea CUT-ului maxim admis.

„Terenul studiat este într-o zonă cu caracter industrial din zona gării, reprezentată de unități industriale în general private, întinse pe suprafețe generoase de teren. Parcela studiată a făcut parte din platforma Tehnofrig, care după Revoluția din 1989 a fost vândută la diverse societăți private. În prezent, fosta platformă Tehnofrig este încadrată în UTR RiM – restructurarea zonelor cu caracter industrial–zonă mixtă, pe capătul sud-vestic fiind edificat magazinul de bricolaj Dedeman. Restul suprafeței este în mare parte deținută de firmele Geainv SRL si LIDL Romania SCS care împreună doresc să realizeze un ansamblu de locuințe colective, birouri și servicii, supermagazin, proiectul fiind în prezent în faza de PUZ. Pe fosta platformă a supraviețuit o singură construcție care s-a reabilitat și reconvertit funcțional în centru de artă și cultură (amplasată pe str. Fabricii de chibrituri, între magazinul Dedeman și platforma ICPIAF). Parcela deținută de beneficiarul prezentei lucrări este tot parte a platformei Tehnofrig, amplasată la capătul nordic al fostei platforme, la sud de ICPIAF și nord de Centrul de arta și cultură, având o deschidere de 47,47 m la str. Fabricii de chibrituri”, au arătat cei de la Bogart în partea scrisă a Planului Urbanistic Zonal de restructurare urbană.

În fața comisiei de urbanism, arhitecta Mirela Petrina de la Bogart a explicat că pe parcela de peste 1300 mp de pe Fabricii de Chibrituri 5-11 se dorește o clădire de birouri cu două nivele de subsol, parter, 4 etaje plus încă 2 etaje retrase pentru activități administrative și financiar bancare. Clădirea, după cum a explicat arhitecta, urmează să aibă parterul retras. De asemenea, aceasta a mai spus că beneficiarul va dona 48 mp pentru lărgirea străzii, că înălțimea la cornișă va fi de 18 metri iar cea a clădirii de 25 de metri. Imobilul va avea o parcare subterană cu 40 de locuri iar accesul se va face printr-o rampă. Vor fi și 41 de locuri pentru biciclete.

La discuții a fost prezent și Ionică Așchilean, unul dintre cei care dețin firma de construcții ACI Cluj, în calitate de beneficiar. Proiectul din zona Tehnofrig e derulat prin societatea Nord Conforest controlată împreună cu fratele său, Dorin Așchilean, după cum a relatat media locală.

Arhitectul șef al municipiului, Daniel Pop, a cerut respectarea distanțelor din regulament în cazul retragerilor față de limitele de proprietate, adică 9 metri, nu 8 metri cât au propus proiectanții în cazul uneia dintre limite.

Cei din comisie s-au mai interesat și asupra traficului din zonă sugerând că în respectiva direcție existau semne de întrebare. Proiectanta de la Bogart a spus că există aviz de trafic de un an de zile pentru acest proiect și că nu vor fi probleme legate de trafic.

Arhitectul Voicu Bozac din cadrul comisiei a propus renunțarea la etajele retrase spre strada Fabricii de Chibrituri  deoarece imobilul e un landmark (punct de reper) și se vede tocmai de pe strada Horea.

„Trebuie să avem aceeași unitate de măsură pentru toți, adică 25 de metri înălțime”, au spus cei de la Direcția de Urbanism.

„Să facă un P+6”, a spus și viceprimarul Dan Tarcea.

Arhitectul Bozac a menționat că este vorba despre o parcelă de colț și că retragerea etajelor se poate face în spate, cu condiția respectării CUT-ul maxim admis. Tarcea s-a mai interesat asupra câștigului comunității din acest proiect. Mirela Petrina l-a informat că beneficiarul își asumă să planteze copaci pe toată strada Fabricii de Chibrituri și apoi să îi doneze Primăriei.

Tarcea a spus că e nevoie de o detaliere scrisă. Cei de la Bogart nu au atașat la documentație constractul de restructurare urbană din PUG, asumat și semnat cu partea care revine Primăriei.

Despre arbori, ea i-a informat pe cei prezenți, după ce a consultat foaia, că se cheamă „nana”. În partea desenată a PUZ-ului, cei de la Bogart au prezentat fotografii cu acești arbori „nana”. Pe planșe au mai scris că „Se propune reabilitarea zonei verzi de pe domeniul public (din profilul străzii Fabricii de Chibrituri tronsonul dintre str. Gării și str.Steluței, înierbare și plantare de arbori de tipul catalpa bignonioides „nana”, care sunt arbori foioși decorativi, ce cresc până la 15 metri înălțime, cu tulpină scundă cu scoarța netedă, cu frunze mari și miros plăcut; suportă bine tunsul și sunt rezistenți la fumul și praful din oraș și sunt arbori de obicei utilizați în design-ul peisagistic din țara noastră (se propune un numar de 45 arbori)”.

Tarcea a cerut detalierea propunerii în scris și a cerut celor de la Urbanism să se asigure de fermitatea ei.

În final, cu recomandările amintite comisia a avizat proiectul. Primarul Emil Boc nu a participat la prezentarea acestui punct. Ionică Achilean, deși pornise microfonul să intervină, nu a mai luat cuvântul.

Proiectul Geainv de pe platforma Tehnofrig aflat în vecinătatea clădirii propuse de el și acceptate de Primărie, cu zece blocuri cu șase-șapte nivele este unul contestat de vecini, cu PUZ prezentat în 2017 la Comisia de Urbanism a Primăriei și întors în ograda proiectanților de la Arhimar pentru completări ulterioare. Detalii (AICI)

Sociatatea Geainv este legată de numele milionarilor clujeni Dorel Goia (proprietar La Casa, fiind implicat în Teraplast Bistrița dar și în ACI Cluj) și Horia Ciorcilă (fondatorul Băncii Transilvania), fiind o societate specializată în cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare proprii. Prin intermediul ei, cei doi au vândut centrul Maestro cu 8,7 milioane de euro anul trecut, fiind vorba despre cea mai mare tranzacție a anului 2018 pe piața din Cluj, după cum a arătat Ghidul Tranzacțiilor Imobiliare făcut de Adrian Vascu de la Veridio împreună cu Primăria Cluj.

Potrivit termene.ro, asociați scriptici ai Geainv sunt societățile Localink Nicosia (45,19%), Thelteck Egkomi – Lefkosia (45,03%), ambele înregistrate în Cipru, respectiv Info Sport Cluj (0,43%) iar administratori Ramona Crișan, Haynalka Nistor și Clara Tașnadi.  Presa i-a legat pe cei trei administratori de milionarii clujeni prin diferite alte afaceri derulate împreună sau pentru aceștia.

 

 

Un comentariu

  1. In zona asta trebuie sa faca mult mai multe parcari !!! Sunt multi angajati care isi parcheaza masinile pe exact unde pun ei copacii, din cladirea ICPIAF. Trebuie obligati sa faca parcari pentru fiecare persoana care va munci acolo, daca nu, toti vor parca pe strazile din jur. Acum parcheaza si pe podul peste raul Nadas, pe strada Dragos Voda si pe spatiile verzi de pe strada Garii !

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.