Munţi de cartofi îndesaţi în saci, dealuri de vinete, depresiuni între ardei şi conopidă. Mai sunt desiguri urşi pe post de borcane de miere, săculeţi de lavandă, coşuri cu flori, dulceţuri cu arome de Apuseni sau apariţii ceva mai neobişnuite: câte o maimuţă în tarabă de haine, măgăruşi între obiecte împletite, icoane sau fântâni prinse în sticle. „Sunt sticle de pălincă şi au sculpturi înăuntru. Se pot da cadou, suvenir”, ni se explică.  Astea toate şi încă câte ceva s-au pus grămadă pe platoul Sălii Sporturilor, cu stadionul în background şi Someşul alături.

La Cluj în acest weekend s-au marcat Zilele Recoltei, prilej pentru care în agenda de „festival” au fost trecuţi nu mai puțin de 200 de producători agricoli, artizani și fermieri, cu produse de sezon sau de sezoane. La târg au ajuns cultivatori de cartofi din Râşca şi Dângău, dar şi legumicultori din comunele Jucu, Apahida, Mănăstireni, Moldoveneşti, Sânnicoară, Chinteni, Floreşti, dar şi din alte localităţi din județ. Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Produs de Cluj, Consiliul Judeţean Cluj, Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca.

Dacă s-ar face o hartă, ca cele clasice de festival, şi la cel al recoltei ai avea zone. E o bucată cu instalaţii rotitoare, carusel şi maşinuţe de tamponat. Imediat lângă – încep tarabele. Cu de toate: fructe, legume, lavandă, miere, hăinuţe, jucării sau obiecte însemnate cu tricolor. Alături e zona de „food court” – fum gros, mici, cărnuri şi cartofi prăjiţi, dar şi bocane cu murături desenând smiley face-uri. S-au adus şi câteva mese şi bănci de lemn, care devin înghesuite şi cam neîncăpătoare în anumite momente (de foame) ale zilei,

Tot aici se face must pe loc ori poţi lua vin din butoaie.

Ceva mai încolo, înspre parcul sportiv, s-a instalat o scenă şi pe seară tot locul răsună de muzică populară, în vreme ce doamne şi domni fac grupuleţe în faţa artiştilor, alături de tomberoane. O proiecţie de film programată în zona La Butuci pe sâmbătă seara s-a amânat pe săptămâna viitoare, filmul francez „capitulând” în faţa muzicii de scenă românească.

Pe malurile Someşului, cu vedere la apa acum neagră, străbătută de străluciri aurii (de lumini de pe mal), jocurile de „Cartea Junglei”, cu ramura de salcie pe post de liană se desfăşoară cu soundtrack de joc popular.

Pieţele temporare, în „teste”

Se cântă, se mănâncă, se joacă, se fac cumpărături în zona de piaţă. Ca de fiecare dată când la Cluj se organizează câte o piaţă unde poţi să cumperi de la producători, clienţii nu lipsesc. Poate vrei legume şi fructe direct de la producător, poate te-ai săturat de oferta din supermarket sau de la magazinul de pe stradă, poate locuieşti prea departe de o piaţă. O soluţie pentru o astfel de problemă ar putea-o reprezenta un sistem de pieţe volante, la care în Cluj încă mai e de lucru.  În urmă cu câteva zile s-a testat, cu rezultat, ideea unei pieţe volante în Andrei Mureşanu. Şi lumea a venit. Acum, la Sala Sporturilor, sunt din nou oameni cu plase pregătiţi să facă nişte cumpărături de toamnă, chiar dacă preţurile pot fi peste cele găsite prin pieţele tradiţionale.

Ideea nu e nouă şi unii o promovează de ani de zile. Cu implicarea biroului Planwerk şi a Asociaţiei Studenţilor Arhitecţi, încă din 2011 un studiu propunea un sistem de pieţe temporare. Ideea era să fie folosite spaţiile publice conectate într-o reţea care acoperă tot oraşul şi aduc fiecare locuitor la o distanţă la pas de producători cel puţin o dată pe săptămână, explicau promotorii ideii. „Planul a fost acceptat de la început, au fost făcute teste cu asemenea pieţe şi câteva mai mari au şi rămas funcţionale. Totul pe baza studiilor sociologilor şi arhitecţilor, prezentat public. Orașul are nevoie de asemenea pieţe temporare în viaţa urbană cotidiană”, susţine în continuare arhitectul Eugen Pănescu (Planwerk).

Cercetarea a propus o serie de noi amplasamente pentru pieţe volante, faţă de locaţii existente deja, modernizate, formale sau informale pentru comerţul cu produse agroalimentare în Cluj-Napoca. Noile locaţii temporare propuse pentru pieţe de vecinătate erau în:
Hașdeu (intersecţia Hașdeu – Babeş),
7 străzi (Gruia)
P-ţa Engels (A. Mureşanu),
Piaţa Unirii / Bd. Eroilor,
P-ţa Carolina (centru),
P-ţa Liebknecht (Iris),
P-ţa 14 Iulie (Grigorescu vechi),
Groapă (Aurel Vlaicu nord),
zona Iulius Mall (Aurel Vlaicu sud şi Gheorgheni),
Ursus / Fabrica de Pâine (Între Ape, Plopilor, Grădini Mănăştur

„Mai toate locurile propuse aveau ceva comun. Erau în centre de cartier sau în spaţii care funcţionează ca centre. Sunt bune şi pieţele mari şi cele mici. La cele mari lumea vrea să facă provizii multe, să ia cu sacul produse pentru zacuscă sau murături. La cele de cartier iei doar pentru o săptămână. Şi trebuie să mergi pe jos la ele pentru că sunt aproape de casă. La celelalte vrei să iei maşina, să nu duci produsele în spate. Cele două tipuri nu se exclud. La Cluj ideea pieţelor a supravieţuit cumva, a avut gena bună. Acum e timpul să fie făcută cu cap. Adică mai diversificat şi în mai multe locuri, să fie o obişnuinţă”, completează Pănescu.

Vezi cum a fost piaţa temporară din Piaţa Engels, organizată de Day 15:

FOTO. Exercițiu de “reactivare urbană”, cu vinete și urs de miere: cum arată o piață în cartier rezidențial cu vile

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.