Turnul Pompierilor, unul dintre punctele splendide de belvedere ale Clujului, și-a deschis porțile de fier pentru câteva ore, sâmbătă de dimineață. Cu o vizită care să pregătească o nouă poveste a acestui Turn care trebuie să rezulte în urma concursului de soluții lansat la începutul lunii decembrie de proprietarul clăririi, primăria clujeană. Concursul are ca dată limită ziua de 26 ianuarie 2017 și urmează să fie jurizat la început de februarie. Primele trei locuri vor fi premite, cu bani, de la bugetul local, iar propunerea de pe locul I ar urma să fie implementată de primărie pentru ca turnul să fie un punct de atracție pentru turiști dar și pentru clujeni.

Turnul Pompierilor din Cluj se află pe strada Tipografiei, în apropierea pieței Mihai Viteazul din Cluj-Napoca. Pe o străduță cu trotuare minuscule, lângă Canalul Morii (pietonalizat, dar plin de mașini parcate), la fel de plină de mașini. Între acestea, un grup mare de curioși priveau sâmbătă de dimineața Turnul special al Clujului, unul dintre puținele care s-a păstrat din perioada medievală (alături de turnul Croitorilor deja reabilitate și aflat în proprietate primăriei, sau de Turnul Pielarilor/Pantofarilor din curtea viitorului centru cultural de artă de pe Avram Iancu nr. 1, proprietatea artistului Adrian Ghenie). Dintre mașinile parcare vizavi de turn, arhitectul Dan Clinci, cel care s-a ocupat de scrierea temei de concurs pentru punerea în valoare a Turnului Pompierilor, a încercat să provoace clujenii, în special pe proiectanți, să privească și să viziteze acest turn, înainte de derularea respectivului concurs.

„Istoria turnului începe în secolul XV, odată cu edificarea celei de-a doua incinte fortificate a orașului Cluj. A servit și pentru accesarea apei din Canalul Morii când era deținut de lăcătuși. Poarta de la strada Tipografiei avea un corespondent în partea de nord, spre Canalul Morii, unde în prezent turnul e înclus în țesătura urbană. Localul de lângă îl înconjoară pe două laturi. Poarta de nord a fost închisă în baroc. Sperăm acum să îl avem și în forma lui de trecere. Turnul parcurge mai multe faze. Avem faza neoclasică de sus, suntem în secolul XIX. Se schimbă complet inclusiv structura. Se trece la structură de cărămidă tencuită. Piesa de sus apare în niște desenele lui Pakey Lajos, edilul orașului din secolul XIX. Faptul că îl desenează alături de altedouă  lucrări ale sale ne face să ne întrebăm dacă nu e chiar un Pakey Lajos. Nu e un monument de amploare, evident. E intersant că are o stratificație istorică și reprezintă o contrucție de nivel administrativ, nu una de amploarea unei catedrale. Scopul nostru e să încercăm să îl revalorizăm. Dacă ați observat, dacă nu vă invit să faceți niște spirale prin țesutul orașului, e greu remarcabil din cauză că e îngust și interiorul e destul de greu de citit  sau de inclus în amintirile clujenilor. Puțini dintre noi s-au încumetat să se aventureze aici, cu riscul să fie măturați de mașini, ca să se uite uite la el. Cât de grozav ar fi de admirat fără cutiile de tablă din jurul lui”, a sinterizat arhitectul Dan Clinci câteva momente din istoria turnului și câteva deziderate pentru proiectanții care vor spune noua poveste a Turnului Pompierilor.

Indiferent care va fi această poveste, ea trebuie să fie una „pietonală”. O altă perspectivă indicată de arhitect presupune legarea turnului de zona în care acesta se află: o pietonală pe Canalul Morii care încă nu și-a găsit o funcțiune, străduțe cu case istorice încă pline de mașini. Recomandarea fiind ca întreaga zonă să primească funcțiuni pietonale ceea ce ar duce și la relansarea celorlalte case din zonă, multe dintre acestea nefolosite în prezent. În timp ce arhitetectul trezea apetitul publicului, povestea se întrerupea de șuieratul unei mașini care tranzita străduța îngustă.

Arhitectul a deschis și poarta de fier construită în anii 60 și a invitat curioșii, înăuntru, în grupuri de 20 de persoane așa cum a cerut Inspectoratul pentru Situații de Urgență și cum s-a procedat și anul trecut când turnul a mai fost deschis odată în Capitala Tineretului pentru o proiecție specială de lumini.

De jos, de pe strada Tipografiei, se pot depista vârstele construcției: medieval, neoclasic, modern adică piatră, cărămidă și o căciulie de sticlă, pe terasa obiectivului. De sus, el spune povestea incintei fortificate a orașului Cluj. Interiorul este de beton, cu scări incomode, înguste și abrupte care amintește de istoria recentă. Câteva instalații de pe etajele create din betoane trădează funcțiunea pe care acesta a avut-o înainte de a-l prelua actualul proprietar, primăria – muzeul al pompierilor. De asemenea, tot în interior se mai pot depista și alte urme ale unor instalații făcute în cele câteva momente din ultimii ani când turnul s-a deschis temporar publicului pentru vizitare.

La parter, se poate depista conturul porții de nord, închise, ale turnului și este afișat un scurt istoric. La intrare, deja, după poarta de fier, s-a format o coadă consistentă în spatele primului grup de 20 de oameni care s-au aventurat pe scările cu balustradă roșie.

sursa foto: T.F.

La primele etaje e întuneric, la cele superioare, ferestrele care dau în străduțele din jur lasă să se depisteze mai bine recele din interior. Penultimul etaj e complet scăldat în lumită și lasă să se vadă pe perete două planșe cu „bulgării de zăpadă”, rezultatul unui alt concurs (lansat de o firmă privată în parteneriat cu primăria) pentru iluminareafestivă a unui spațiu public din Cluj, Piața Mihai Viteazu din vecinătatea turnului. Căștigătorii acestui concurs sunt prezenți la vizita din turn în căutarea unei povești pe care să o spună la concursul lansat de primărie pentru reintroducerea Turnului Pompierilor în circuitul cultural și turistic al Clujului.

sursa foto: Dan Tăuțan

sursa foto: Dan Tăuțan

Au venit în turn chiar și alți tineri arhitecți care în anii trecuți se ocupau cu facerea Zilelor Arhitecturii. Plus alți proiectanți, tot tineri, cunoscuți de la susținerile din primărie, la ședințele Comisiei de Urbanism. Au fost prezenți și arhitecți din București, chiar de la birouri mari, dar și proiectanți din Oradea. Dan Clinci a mai ținut să spună, înainte de accesarea ultimului nivel al turnului, cel cu belvedere, că acest soluții pentru reamenajarea turnului pot chiar îndrăzni să taie toate betoanele din interior, așa cum s-a întâmplat în cazul unui alt turn reabilitate din Cluj – cel al Croitorilor. Sau să combine vârsta actuală cu trecutul medieval sau neoclasic.

„Pe acești tineri ne bazăm la concurs. Ei nu sunt plictisiți, de la ei poate veni nebunia, ca să zic așa plastic. Adică ideile inedite și bune pentru revalorizarea Turnului. Mă bucur că sunt foarte mulți arhitecți tineri prezenți și sper ca toți să participe la concursul din ianuarie și să facă propuneri”, a mărturisit Dan Clinci.

sursa foto: Dan Tăuțan

Sub căciulia de sticlă, cu geamuri sparte și sprijinite cu placaje sau mobilier de lemn, arhitectul (care s-a ocupat din partea Ordinului Arhitecților de facerea temei de la concursul de soluții lansat deja de primăria pentru redeschiderea Turnului Pompierilor) deschide ferestrele și lansează o altă provocare: obiectivul e un punct ireproșabil de belvedere asupra orașului, din care se poate recrea vizual întreaga incintă fortificată a Clujului medieval.

Arhitectul începe să povestească despre belvederea care se întrevede de pe terasa turnului. Prima tentativă a poveștii nu reușește. Intervine un apel telefonic de la Șerban Țingnaș, președintele Ordinului Arhitecților din România și membru în juriul concursului. Țigănaș e jos și se interesează unde a ajuns turul. Dan Clinci îl invită sus, sub căciulia de sticlă.

Până să ajungă și Țigănaș, reușește să treacă în revistă conturul medieval al Clujului și să recomande perspective de abordare pentru cei care vor face propuneri la concurs.

Aflăm, odată cu apariția președintelui Ordinului Arhitecților din România, ajuns sus, că el a fost cel care a bătut primul cui în gândirea municipalității pentru a aduce ideea de concurs cu scop – redeschiderea turnului.

„A fost acum 20 de ani”, subliniază Țigănaș. Arhitectul a spus că primele proiecte interesante privind valorificarea Turnului Pompierilor au rezultat în urma unei teme de proiectare fixată pentru anul doi, când la Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Cluj s-a făcut primul schimb de studenți cu o universitate din Anglia. „7 studenți de la Cluj au făcut schimb de identități cu englezii. Pentru o lună jumătate ei au stat acolo, iar cei care au venit au lucrat aici cu noi. Ne-am întâlnit cu arhitectul care în anii 80 a realizat un proiect pentru turn care nu a fost terminat. Se dorea atunci ca turnul să devină observator. Ei au zis astronomic. Ce să observi? Ce e mai deasupra? Ce e dedesubt? Pe vremea aceea se știau foarte puțin despre poluarea luminoasă și că stelele nu se pot observa din orașe din pricina poluării luminoase. Atunci, arhitectul Gheroghe Vais, căci despre el este vorba, a scris o temă de proiectare pentru studenții noștri printre care și englezii de care spuneam: să gândească un planetariu în combinație cu un observator astronomic. Zis și făcut. Am lucrat cu toții. Era un proiect de anul II. Englezii au spus din prima că turnul poate mai mult decât atât. Parcă (g)astronomia nu mai e singura direcție posibilă. Au făcut niște proiecte extrem de interesante care s-au abătut complet de la tema cu planetariul și observatorul. A fost primul contact intens cu Turnul. De aici se pot observa calitățile spațiului. Acum, concurenții, pornind de la o temă pe care o dau proprietarii, primăria, pot să vină să propună să se facă ceva cu acest turn. O dată de Zilele Arhitecturii, acum vreo 7-8 ani, aici s-a cântat la vioara, s-a mâncat brânza și s-a băut vin bun pe această terasă”, și-a amintit Țigănaș.

Arhitectul a mai amintit că Ordinul Arhitecților a avut o tentativă de a prelua Turnul, înainte ca acesta să ajungă în proprietatea primăriei, de la pompieri. La fel ca Dan Clinci și Țigănaș a ținut să ofere ca exemplu de restaurare un alt turn din Cluj reabilitat deja, cel al Croitorilor, de pe strada Baba Novac, cu proiect realizat de echipa Planwerk, sub bagheta arhitectului Adrian Borda, proiect lăudat și multipremiat. Țigănaș a spus că respectivul turn a fost golit de betoanele din interior și i s-a administrat o stuctură reversibilă metalică care oricând se poate demonta în cazul în care se dorește o altă funcțiune pentru respectivul obiectv. „În câteva ore se poate face din el scut antirachetă pentru că miezul e demontabil”, a glumit arhitectul.

Concursul pentru revitalizarea Turnului Pompierilor a fost lansat la începutul lunii decembrie și are ca dată limită de predare a propunerilorziua de 26 ianuarie 2017.

Organizatorul concursului este Ordinul Arhitecților din România prin Filiala Teritorială Transilvania, în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România, iar promotorul concursului este Primăria Municipiului Cluj-Napoca, cea care este actualmente proprietarul și administratorul obiectivului, urmând să devină beneficiarul proiectului final. Revitalizare turnului presupune atât restaurarea a ceea ce există cu valoare patrimonială, refuncționalizarea și amenajarea obiectivului, cât și pietonalizarea străzii Tipografiei pe porțiunea din fața Turnului.  Concursul e deschis şi pentru specialişti din afara ţării, dar participarea unor arhitecţi străini e însă discutabilă, având în vedere că acest concurs nu are documentaţia tradusă în limba engleză.

Citiți mai multe detalii:

S-a lansat concursul pentru Turnul Pompierilor. Care sunt cerinţele, care sunt termenele şi cine sunt “judecătorii”

Nici un comentariu

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.