FOTO/VIDEO. Cum arată ruina Băilor Someșeni. Proprietarii: „Nu vin banii, toți investesc în blocuri”

„Miţă, ai câştigat un bilet la băi, pe partea cealaltă!”, îi zice tânărul jucător de fotbal de stradă amicului care are misiunea de a recupera balonul rotund trimis şi rătăcit prin vegetaţie. Să câştigi un bilet la băi nu pare să fie tocmai cea mai fericită premiere, ci sună mai degrabă a pedeapsă. Tânăra generaţie care a pierdut, temporar, mingea, joacă  fotbal în stradă, în Someşeni (cine zice că în ziua de azi copiii stau numai în faţa calculatoarelor?). Iar strada nu e una oarecare: e capăt de drum, sfârşit de zonă rezidenţială şi început de sălbăticie, suntem pe drumul care duce la ruina fostelor băi Someşeni. Vă invităm, aşadar, la un tur virtual spre locul unde nu ne retragem din faţa caniculei nici în 2015.

În urmă cu mai bine de şapte ani, pentru fostele băi ale oraşului se anunţau planuri de reabilitare şi perspectiva ca ele să fie reintroduse în viaţa Clujului. La primăriei, cu anunţul, se adunase lumea cu intenţii bune: moştenitori ai Băilor Someşeni de la capăt de oraş (urmaşii doctorului care a dat numele unui spital în Cluj, Dominic Stanca), mai precis avocata Ioana Gidro Stanca, alături de un investitor privat care cumpărase o parte de teren acolo (omul de afaceri Valentin Nica, stabilit la Bucureşti), alături de oficialii de atunci ai primăriei (în 2008 era primar acelaşi Emil Boc). Au trecut de atunci mai bine de şapte ani, multe promisiuni, câteva procese, diverse tentative de lansare şi relansare de planuri şi asocieri. Care mai e azi soarta locului?

În zona de la capăt de oraş unde avioanele îţi zboară foarte aproape (e capătul de Cluj unde s-a stabilit Aeroportul), treci de retailul cu nume de lanţuri internaţionale instalat pe foste terenuri industriale şi dai de o stradă care amestecă paşnic case, ateliere de maşini, un magazin cu rochii de mirese şi culturi de porumb. După ce parcurgi strada Aiudului, începe zonă de „pădure”, unde pătrunzi pe nişte poteci. De aici încolo, o dată ce ai trecut de gaşca veselă care joacă fotbal de stradă la intersecţie, pe potecă e linişte. Aici e locul unde se odihneşte până şi maşina cu substanţe menite să asigure liniştea clujenilor în lupta anti-ţânţari.

Ţi se pare că în pădurice s-au refugiat tot soiul de persoane dubioase, dar, dacă fugi de ele, prin vegetaţie şi stufăriş dai de un loc ascuns al oraşului, care era cândva celebru. E greu să îl intuieşti de pe potecă, dar în zi de caniculă în Cluj-Napoca, întâlnim un clujean cu treabă în zonă. Are mai multe flacoane pregătite şi îşi ia provizii de la un izvor din zona fostelor băi, cu proprietăţi speciale, se zice. Mai precis, suntem la Izvorul 15, care trimite apă bună de dus lupte contre pietrelor la rinichi. Băile Someșeni? întreb eu, fiindcă mi se pare că sunt într-o pădure fără margini și nu intuiesc unde ar putea să fie intrarea în „băi”. Domnul de la izvor se uită mirat-compătimitor, așa cam cum te-ai uita la un om care a dormit în ultimii vreo 20 de ani și nu mai știe că lumea pe care o știa el cândva a dispărut. „Păi aici sunt! Astea sunt. Dincolo de stufăriș, mai poți să vezi niște părți din clădiri”, îmi zice, până la urmă.

„Mai e un izvor mai încolo, ăla curge mai tare, am înţeles că e bun pentru stomac”, mai completează clujeanul. „Cam asta e ce a rămas. Neîngrijit! Moştenitorii văd că nu fac nimic. Tot am citit şi eu prin ziar că e un mare om de afaceri care a cumpărat teren. Acum probabil se aşteaptă să facă primăria ceva. Din câte am înţeles, apele sunt bune, şi nămolul ăsta… În Clujul ăsta nimeni nu face nimica! Nu ştiu dacă aţi observat. Aţi văzut Impactul? Am ajuns ca primăria, nu, nu primăria, ci clujenii să plătească şmecheriile altora. Cu Cartierul Tineretului e la fel. E păcat de tineri! Noi suntem pe panta descendentă, dar tinerii… Sunt acum ăştia cu IT ul, dar restul ce fac? Merg la mall. Mare lucru nu aveţi ce să vedeţi aici. Numai ruine. Ruine!”, mă avertizează domnul aflat la intrarea în zona de ruine.

Şi, înainte, încă un mic izvor, din care încă mai vine apa care cândva făcea locul celebru.

În partea aceea, un pic mai încolo, erau bazinele. Acum e stufăriş peste tot. Stufăriş şi ruine. Au rămas nişte plăci albastre ale unor foste bazine, câteva urme de ziduri ale unor foste clădiri, care poartă acum câte un mesaj cotemporan, adăugat în anii recenţi, probabil: o inimă mov, o banană…

Trebuie să treci peste maldăre de cărămizi de pe jos, printre care se strecoară câte o şopârlă minusculă, peste pietrele de sub care se ivesc alte bălării, printre zidurile aproape dispărute. Undeva, jos, e lăsată şi o umbrelă în carouri, fiindcă ploi sigur vor mai fi. Peste tot sunt trepte, care urcă şi coboară, prin pădure, vegetaţie şi stufăriş. Cândva probabil duceau oaspeţii prin diversele zone ale fostelor băi, alimentate de izvoarele magice. Acum, scările rămase urcă şi coboară printre ruine, spre poteci, prin păduri.

Poţi să te plimbi nesingherit printre bazine, încăperi şi chenare de uşi (fiindcă uşi nu mai sunt de mult), până când apare câte un personaj care foloseşte locul ca pasaj de trecere spre altceva.

La începutul anului trecut şi, de altfel, în fiecare dintre anii care s-au scurs de la anunţul de la primărie, partenerii de proiect se arătau interesaţi de continuarea planurilor şi reînvierea băilor. Ca să facă locul (şi business-ul) mai atractiv, la planul de lucrări pentru băile termale se adaugase un proiect pentru un mult dorit aqua-parc în oraș.

„Nu am renunțat!”

„Nu vin banii”, spune, simplu, Ioana Gidro Stanca, avocata care a moştenit o parte din trecutul Băilor Someşeni. Chiar dacă zidurile fostului centru balnear s-au împuţinat, ideea ca locul să revină la destinaţia de dinainte a rămas în picioare, potrivit urmaşei celebrului medic. „Nu am renunţat la proiect, dar trebuie să rezolvăm finanţarea. Nimeni nu vrea să investească în aşa ceva, lumea face blocuri. Dacă aş face blocuri, ar apărea imediat investitori. Până trăiesc eu, nu vând. Mă voi strădui să fac acest proiect”, spune Gidro Stanca. „S-a furat tot! Am plătit şi pază la un moment dat, dar degeaba. Tot s-a furat. Oricum, nu e tragic, fiindcă trebuiau desfiinţate clădiri în momentul în care începea noul proiect. De anul trecut nici nu am mai fost acolo, mi se rupe sufletul să văd cum a ajuns locul. Fiu-meu îmi zice că nu a mai rămas nimic, numai fundaţii. Anul trecut mai era ceva din clădiri. Dar tot ce era cărămidă, ţiglă, tot s-a dus”, adaugă moştenitoarea. „Am fi dispuşi la orice fel de variante pentru finanţare”, sintetizează Ioana Gidro Stanca.

Investitorul-asociat: „Normal că mă mai interesează proiectul, acolo sunt banii noştri!”

Valentin Nica, partenerul de proiect care a achiziționat teren în zona fostelor băi susţine că procedurile pentru concretizarea proiectului vor fi reluate, iar pregătirea unui pachet de finanţare este foarte posibilă. „Tocmai s-a încheiat ultimul proces pe care l-am avut cu fratele Ioanei Gidro Stanca. Dintr-un şir de vreo 42. Încă de acum câţiva ani, instanţa ne-a dat dreptate, am şi plătit suma pe care trebuia să o plătesc pentru preluarea părţii lui din teren, dar nimic nu i-a mulţumit, pe el şi pe soţia lui. Aceste procese, care au ţinut ani de zile, ne-au împiedicat accesul la finanţare”, susţine omul de afaceri. Nica face referire la perioada în care terenul a fost „prins” în procese cu fratele lui Gidro Stanca (cei doi sunt urmaşii fostului proprietar Dominic Stanca, n.red.). Amintim că fratele avocatei, Gheorghe Rădulescu, nu a dorit să participe la proiectul de modernizare a băilor şi a cerut pentru teren un preţ de aproape trei ori mai mare decât cel oferit de investitori. În urma hotărârii instanţei, cota de o treime, în suprafaţă de 17.000 mp urma să fie cumpărată de Valentin Nica, în schimbul sumei de aproape 600.000 euro, ceea ce l-a nemulţumit pe urmaşul lui Stanca.

Omul de afaceri stabilit la Bucureşti a mai avut şi alte tentative de afaceri la Cluj la care a renunţat sau pe care le-a suspendat (proiectul introducerii în subteran a cablurilor de telecomunicaţii Duct City sau centrul de afaceri Global Plaza ridicat în Tetarom I, dar ulterior suspendat). Proiectul de la Băile Someşeni e însă de interes, spune Nica. „Credeţi că vreau să am bani îngropaţi acolo? Ştiţi cum zicea fostul preşedinte: aici sunt banii dvs. Normal că mă mai interesează proiectul, acolo sunt banii noştri”, spune Nica. Planul nou, care include reabilitarea băilor, dar şi adăugarea de noi funcţiuni conexe (inclusiv aqua park, zone de servicii şi cazare), va trebui însă reactualizat, având în vedere că planurile au fost trasate de ceva vreme. „Trebuie să vedem ce mai e valabil și unde trebuie aduse ajustări; unele lucruri s-au schimbat, tehnica a evoluat. Vom relua discuţiile cu partenerii germani şi austrieci care au lucrat la studiul de fezabilitate pentru a aduce proiectul la necesităţile actuale”, spune Nica. O parte din finanţare, anterior negociată cu o bancă din Ungaria, ar putea să vină de la vecini. „Continuăm procedurile. Exista o scrisoare de intenţie fermă din partea lor, dar trebuia ca terenul să fie liber de sarcini. Vom relua procesul, pe 2-3 căi de finanţare”, susţine Nica.

Conform celor mai recente planuri trasate pentru „noile” Băi Someșeni, investiţia necesară pentru punerea în practică a proiectului de reabilitare a băilor şi de amenajare a parcului acvatic a fost estimată la 19,3 milioane de euro. O parte din bugetul necesar urma să fie asigurată printr-o finanţare acordată de Eximbank Ungaria, conform datelor făcute publice de beneficiarii proiectului.

Primăria a spus „Da”

Primele planuri de relansare au fost anunţate oficial în 2008, însă investiţia a fost întârziată din mai multe motive, principalele cauze invocate drept motive de amânări fiind neînţelegerile între urmaşii fostului proprietar Dominic Stanca şi dificultăţile de pregătire a surselor de finanţare. Anul trecut, proiectul avea alocată şi o sumă din bugetul local pentru partea de infrastructură, după ce la jumătatea lunii noiembrie 2013 Consiliul Local şi-a dat acordul pentru asocierea administraţiei clujene pentru dezvoltarea proiectului de reabilitare a termelor şi de realizare a unui aquapark. Proiectul de hotărâre privind asocierea între administraţia locală şi proprietarii băilor prevedea că autorităţile locale vor realiza lucrările de infrastructură necesare pentru accesul în zonă, estimate la 353.000 de euro. Investitorii urmau să ofere în schimb pachete sociale şi abonamente, care să reprezinte contravaloarea sumei alocate de primărie pentru aceste lucrări. Intervenţiile primăriei se vor limita la domeniul public.

Istorie de peste 100 de ani

Băile Someşeni sunt situate în partea estică a municipiului Cluj, la 4 km de zona centrală, şi se întind pe 6,2 hectare. Aflate la o altitudine de 360 de metri, băile stau pe un masiv de sare localizat la mică adâncime. Graţie virtuţilor lor terapeutice, numeroasele izvoare minerale cu ape bicarbonate, cloruro-sodice şi radioactive oferă posibilităţi de tratare a diferitelor boli. Calităţile terapeutice ale zonei Băilor Someşeni au fost descoperite în jurul anului 1880 de un grup de cercetători maghiari. După 40 de ani, cercetările au fost continuate de către doctorul ginecolog Dominic Stanca.

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.