FOTO. Prezentul în planşe / ruină-monument istoric: cele mai bune proiecte pe care şi le expun arhitecţii din Transilvania, reunite la Conti

O faţadă de sticlă în care se reflecă luciri de viitor / tavanul cojit, cu urme de trecut şi culori care au vegheat cafele şi întruniri de intelectuali. Un centru de agrement dintr-un viitor care poate vine sau nu (e doar la stadiu de proiect) / un perete care după ce a sprijinit zeci de ani clădirea şi trecutul ar avea el însuşi nevoie de sprijin. O sală de dans cu podea lucioasă, tavan înalt şi ecou de paşi mişcaţi pe muzică / un fost restaurant părăginit, din ale cărui ziduri bătrâne străpung spre exterior fire din instalaţii vechi, asemeni unor bucăţi de oase care nu ar avea ce căuta afară, fiindcă ele de obicei construiesc un schelet înăuntru. Un imobil reabilitat într-un cartier rezidenţial al Clujului / o bucată de imobil în stare avansată de degradara, bandajadă cu o folie de nailon. Case, case, multe case contemporane, în care zâmbesc şi se încruntă oameni contemporani  / Casa-monument istoric care cândva a găzduit sute de oaspeţi, în viaţa ei de hotel, dar e acum abandonată în ruină.

Şi multe, multe alte imagini din acestea, din două lumi. Ce e cu ele? Este vorba de „reuniunea” a peste 100 de proiecte ale arhitecţilor din Transilvania, răspândite prin ţară (unele în care citeşti respect pentru trecut ori grijă pentru viitor) şi care sunt expuse zilele acestea la Cluj. Viitorul şi prezentul sunt găzduite într-o casă cu trecut: Conti, fostul hotel New York/ Continental din centrul oraşului, în paragină de ani de zile, redeschis temporar pentru câte un eveniment, ca acum – a început Bienala de Arhitectură Transilvania. Tema: memorie şi comunicare.

Cele peste 100 de proiecte vor putea fi studiate, între 3 și 19 octombrie, în clădirea fostului hotel. Aşa că sunteţi așteptați la expoziția-concurs Premiile BATRA 2015, unde se pot vedea proiecte de arhitectură, semnate de arhitecţi cu care oraşul e deja familiar ori care sunt ceva mai discreţi, dar pe care îi puteţi descoperi acum. Categoriile de concurs sunt mai multe: arhitectura locuinței, a dotărilor comunitare și de producție, a spațiului public, a patrimoniului cultural, a spațiului interior și scenografie, microarhitectura/ arhitectura temporară/ design de obiect, proiecte culturale, arhitectura în mediul rural.

Vernisajul expoziţiei a avut loc sâmbătă seara, când uşile fostului hotel, marcat acum de o fâşie de pânză galbenă, au fost deschise pentru arhitecţi, semnatari sau nu de proiecte expuse, prieteni, privitori şi orgnizatori-gazde: Daniela Maier, președintele BATRA 2015, Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecţilor din România, Szabolcs Guttmann, președintele OAR Transilvania. Au fost invitaţi şi reprezentanţi ai filialelor din Alba, Bihor,  Nord-Vest,  Satu-Mare.

Ţigănaş a adus pentru deschiderea bienalei cu temă Memorie şi Comunicare o imagine din trecut, cu mese, feţe de mese şi atmosfera veche a restaurantului Continental, într-o sală în care de mult nu s-au mai pus feţe de masă, dar care adună acum proiecte. „Sper să ne mai întlnim aici, casa aceasta e foarte interesantă. Acum 10-12 ani încercam să aducem arhitectura în viaţa publică, făceam expoziţii cu orice, cu orice se putea expune, la Muzeul de Artă, în orice spaţiu se putea expune, invitam oameni de peste tot care aveau ceva de arătat. Pentru o expoziţie la Muzeul de Artă am reuşit cu greu să strângem câteva lucrări”, aminteşte preşedintele OAR la vernisajul unei expoziţii, cu arhitecţi şi proiecte, care în 2015 adună  100 de lucrări. „E o bază de selecţie bună, juriul are de unde alege”, subliniază, printre lucrări, şi Guttmann. „Suntem într-o clădire nonconformistă, ca aspect şi istorie recentă, am avut semne de întrebare dacă merită să fie făcută aici expoziţia, multe evenimente se întâmplă aici. Avem realizări contemporane şi nerealizările celor 10 ani de când clădirea aceasta e în stare avansată de degradare. Acum nu e vorba doar de un eveniment cultural în acest spaţiu: locul va rămâne cel puţin cu o semnătură din partea arhitectului care a conceput această clădire şi speră, de undeva, ca această sală să fie reabilitată. Semnătura merită să fie un simbol, un semn pentru ziua de azi şi ce urmează. Spaţiile urbane, spaţiile de excelenţă nu se nasc doar din dorinţa beneficiarilor, e nevoie de specialişti”, a subliniat Guttmann, anticipând momentul din cadrul bienalei în care New York-ul părăginit va primi placa însemnată cu numele creatorului său – Pakey Lajos.

Cât despre lucrări… „Se observă un salt. În urmă cu ceva ani se imita mult ceea ce se putea vedea în afară. Lucrările de acum sunt la un nivel onorabil”, sintetizează arhitectul Vasile Mitrea.

Organizatorii bienalei vă invită să vedeţi casele de prin oraşele noastre, mai vechi, mai noi sau din viitor, în palatul-acum ruină al lui Pakey Lajos.

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.