Închide

FOTO. Cum arată Transilvania cu mască la Carnavalul de la Veneția

Actualitate by Kristina Reştea - feb. 02, 2015 0 876

 

Un „turc” de Harghita, un „drac” de Maramureș și alte personaje transilvănene au populat o clădire din Veneția, în perioada în care orașul cu gondole își deschide celebrul carnaval. Mai precis, din această seară, vizitatorii din Veneția pot să vadă bucăți mascate din Transilvania: în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică are loc vernisajul expoziției intitulată „Măști și costume tradiționale de sărbătoare din Transilvania” organizată de Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția în colaborare cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei și Asociația Culturală Zestrea.

 

Vă prezentăm câteva imagini ale expoziției, înainte de deschiderea oficială (fotografii realizate de Tudor Sălăgean):

 

 

 

Cozonacii și măștile din vitrine au atras deja curiozitatea turiștilor de Veneția.

 

Foto: Tudor Salagean

Foto: Tudor Salagean

 

Publicul italian este întotdeauna extraordinar, deschis către experiențe culturale diverse și fascinat de tradițiile altor popoare, cu atât mai mult cu cât și în spațiul cultural italian, în Sardinia de exemplu, există măști asemanatoare. Pe de altă parte, măștile și costumele tradiționale din Transilvania au un farmec cu totul aparte și o forță expresivă de excepție. Prezența lor la Veneția în această perioadă a Carnavalului are menirea de a contribui la o manifestare culturală de excepție, dar și de a atrage atenția asupra valorii patrimoniului imaterial din România”, explică din Veneția pentru Actualdecluj.ro Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic din Cluj.

Măștile surprind elementele tradiționale ale costumelor din Transilvania și se vor integra în decorul de carnaval de la Veneția, susțin organizatorii expoziției. „În accepțiune contemporană, Transilvania, regiune situată în nord-vestul României, cuprinde atât spațiul intracarpatic al Transilvaniei medievale, cât și Maramureșul, Crișana și Banatul, ținuturi împreună cu care alcătuiește, sub aspectul culturii rurale, o arie relativ unitară. Dimensiunea interculturală definește fundamental această arie, în care elemente culturale mediteraneene, est-europene și vest-europene au coexistat. Portul popular, funcțional în Transilvania până la jumătatea secolului al XX-lea, a ilustrat în cel mai înalt grad identitățile etnice și zonale din diferitele arii culturale transilvănene, caracterizate printr-un anumit specific istoric și economico-social. Elemente ale costumului tradițional sunt integrate și în vestimentația de mascare, caracteristică obiceiurilor de iarnă, prezente la toate etniile transilvănene, obiceiuri grupate la Crăciun și Anul Nou în mediul românesc și la așa numitul Fărșang – sărbătorit cu precădere de către comunitățile maghiare și săsești. Puternicul substrat ceremonial și social al acestor obiceiuri explică conservarea lor – în grade diferite – și în actualul context cultural rural, constituind și în prezent un prilej aparte de trăire comunitară”, explică organizatorii.

Expoziția este deschisă în intervalul 2–18 februarie 2015, perioadă care coincide cu desfășurarea faimosului Carnaval de la Veneția și, spun organizatorii, prin profilul său se va încadra în peisajul orașului.

 

 

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Articole similare