Închide

Din laboratoarele „casei de păpuşi” în stradă: cum iese, din doi în doi ani, în oraş Arhitectura viitorilor arhitecţi

ActualitateTop News by Kristina Reştea - feb. 01, 2015 1 3658

 

Pentru 2015 studenţii arhitecţi şi coordonatorii lor pregătesc de Zilele Arhitecturii o scenă plutitoate, din PET-uri, cu suprastructură pavilionară parametrică. Dar înainte de 2015 au mai fost 2013, 2011, 2009, 2007… Testând, în paşi mai mici sau mai mari, cum e cu bugetele, comunicarea şi organizarea, din doi în doi ani juniorii arhitecţi au experimentat scoaterea Arhitecturii în Oraş. S-a închis traficului auto pe câte o stradă, în vremuri în care oraşul nu prea cunoştea pietonale, a apărut câte un pavilion parametric experimental, o „grădină” de cărţi pe Bulevardul Eroilor, verde-mobil în cartiere, expoziţii în decor de case părăginite şi arhitecţi străini care să vorbească publicului de la Cluj la Cinema.

Cu ediţia de 2015 la stadiu de pregătiri, studenţii de la Facultatea de Arhitectură şi-au adunat, în urmă cu câteva săptămâni, foştii şefi de AStA (Asociaţia Studenţilor Arhitecţi Cluj) şi organizatori de Zile ale Arhitecturii, un eveniment organizat din doi în doi ani, cu proiecte de stradă, conferinţe şi expoziţii.

Locul de întâlnire e centrala FAU. Centrala FAU e un fel de extensie a facultăţii, o clădire care seamănă cumva cu o casă de păpuşi. Nu, nu e roz şi nici nu are un perete lipsă, dar, o dată ce intri vezi pe etaje ce se întâmplă înăuntru. La fel cum, la o casă de păpuşi, poţi să vezi de afară ce se întâmplă în interior, fără să fii „în sistem”. Într-o încăpere îi zăreşti pe oamenii asociaţiei făcând planul de bătaie, în alta e unul dintre proiectanţii noului PUG, în „audienţă” cu studenţii, în altă zonă e preşedintele arhitecţilor, la o întâlnire cu alţi studenţi. Iar în holul-sală de la parter se pun scaune pentru audienţa unei seri din seria de „Ne vedem joi”-uri (întâlniri periodice cu invitaţi, la centrala FAU): una despre fostele ediţii ale Zilelor Arhitecturii, înainte de pregătirea celei din anul în care Clujul e Capitală Europeană a Tineretului. De pe un perete ascultă o fată desenată, pe un altul e imprimat un mesaj al inovatoarei Coco Chanel, care leagă într-o frază arhitectura de modă.

 

chanel

fata de la FAU

centrala

 

Între studenţii de 2014-2015, foştii studenţi şefi de AStA şi organizatori de ZA (pentru ei Zilele Arhitecturii sunt ca în logo – ZA) aruncă priviri spre trecut.

 

Sursa foto: AStA

Sursa foto: AStA

 

Sursa foto: AStA

Sursa foto: AStA

 

Pentru ediţia de 2005 a fost ideea închiderii străzii Bolyai, într-o perioadă când Clujul încă nu avea străzi pietonale, aminteşte fostul şef de asociaţie, acum arhitectul Rareş Drăgan. Încă suficient de tânăr încât să genereze mult entuziasm pentru organizatori, dar nu atât de matur încât să coaguleze bugete şi nume mari, evenimentul 2007 a fost, spun retroactiv arhitecţii lui, ediţie cu idealuri mari. Eventual cu ceva care „să schimbe lumea”. Sau măcar să îi aducă pe Jean Nouvel şi Rem Koolhaas (îi ştiţi şi voi, ne-arhitecţii, sunt celebri!). S-a ţesut totuşi o poveste în jurul fântânii de la Casa Matei, s-a realizat un pavilion şi s-a câştigat prima finanţare de la primărie. Evenimentul a început să ia amploare după lansarea unei structuri oficiale care să gestioneze evenimentul – Asociaţia Studenţilor Arhitecţi, spune Rareş Drăgan. „În 2007 era boom imobiliar. Arhitecţii nu prea răspundeau la telefoane, apăreau proiecte de proastă calitate, am făcut interviuri în 4-5 birouri de arhitectură să vedem ce se întâmplă acolo”, povesteşte Drăgan despre investigaţiile studenţilor în piaţa în care urmau să intre curând şi ei.

 

În 2009, Clujul deja începea „să respire cultură”, spune Silviu Medeşan. A fost anul  în care a intrat în proiect o echipă participantă la Bienala de la Veneţia. S-a folosit cinematograful Victoria, care a devenit ulterior sală de conferinţe şi evenimente  pentru ZA şi a avut loc prima intersecţie cu comunitatea din cartiere. Adrian Pop a readus în iarnă, virtual, imaginea Garden Bookshop-ului instalat în faţa cinematografului Victoria: grădina cu cărţi a fost unul dintre cele mai populare proiecte de stradă ale ZA, „pentru care s-au strâns semnături ca să fie păstrat”, aminteşte Pop.

 

Sursa Foto: AStA

 

„Pavilioanele sunt ca filmele S.F. Îţi dai seama când au fost făcute, pentru că se raportează la contextul momentului”, sintetizează fostul preşedinte de AStA Mihai Racu. 2011 a fost „primul ZA cu maşini şmechere” (BMW – maşină oficială). Au apărut evenimente la Diesel şi la Bastion (Turnul Croitorilor), o publicaţie şi o hartă de evenimente. Dar se simţea criza pe piaţa imobiliară, a construcţiilor şi, implicit, în rândul proiectanţilor. În 2011 s-a popularizat şi ideea restaurantului La Eugen. Aici un „Eugen bătrân” (arh. Eugen Pănescu, Planwerk) se retrage să gătească, pe marginea pietonalei pe care a proiectat-o.

În 2013, cea mai recentă ediţie din portofoliul ZA a fost cu graniţe. „Crossing Borders”, aminteşte Răzvan Luca tema. A apărut (şi s-a plimbat) parcul mobil, a fost construit un pavilion (fără copertină). Acesta a fost folosit, nu fără peripeţii şi cu nişte ploaie, şi de organizatorii TIFF pe parcursul festivalului de film din acel an. A fost închisă, ca experiment pietonal, strada Kogălniceanu, pe care şi acum mulţi o doresc fără trafic auto şi au fost realizate expoziţii în locuri abandonate. S-a folosit Casa Boema, atunci în paragină, pe care au preluat-o şi amenajat-o temporar pentru câteva evenimente studenţii arhitecţi, înainte ca proprietarul şi partenerii săi să o transforme în restaurantul pe care îl ştim azi, amenajat după un proiect semnat Corvin Cristian, unul dintre cei mai în vogă arhitecţi de localuri bucureştene. „Aşa a decis proprietarul să investească, operatorii chiar au vrut să ne dea bani ca să renunţăm la eveniment (pentru a începe lucrările, n.red.)”, aminteşte fostul organizator de Zile de Arhitectură cu Boema „veche”.

 

To be continued…

 

Sursa foto: AStA

Sursa foto: AStA

 

 

Urmează 2015 şi „Scena Verde”.

 

Sursa foto: AStA

Sursa foto: AStA

 

Un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.