Închide

FOTO. Cele mai bune proiecte ale arhitecților din Cluj, premiate la Bienala Națională de Arhitectură

ActualitateTop News by Kristina Reştea - nov. 23, 2021 0 1364

Un stadion, un centru social, locuințe individuale, reabilitări de patrimoniu și amenajări și spații publice realizate de arhitecți din Cluj au fost premiate ori nominalizate la Bienala Națională de Arhitectură 2021, competiție organizată sub egida Uniunii Arhitecților din România.

Tema ediției din acest an a Bienalei Naționale de Arhitectură din România (BNA), cel mai important eveniment profesional al breslei arhitecților, este ACUM, iar concursul a fost gândit în 15 secțiuni, ai căror câștigători îi puteți găsi și AICI

Ce spune această selecție de câștigători și premianți despre calitatea arhitecturii de la Cluj? Ne răspunde Mihai Racu, președinte UAR Cluj-Sălaj și curator al uneia dintre secțiuni – locuinte colective. „Clujul are, ca de fiecare dată, o prezență consistentă la Bienala Națională de Arhitectură. Îndrăznesc să cred că sunt doi factori care susțin această prezență, fie că vorbim de numărul de proiecte înscrise în total, fie că vorbim de numărul de nominalizări și premii. Primul factor ar fi existența unui “cluster” profesional datorat și prezenței Facultății de Arhitectură și retenției la Cluj a unui număr mare de absolvenți, a numărului mai mare de evenimente profesionale. Celălalt e dat de nivelul de exigență al beneficiarilor proiectelor, care a crescut constant în ultimii ani. Oamenii sunt dispuși să investească în proiecte de calitate, cu soluții inovative și materiale cu o mai bună comportare în timp”, spune arhitectul.

În ceea ce privește Bienala, arhitectul din echipa de organizare precizează că a crescut numărul de proiecte înscrise la secțiunea arhitectură verde dar și numărul de proiecte care își propun ținte “verzi” înscrise la celelalte secțiuni. „E un semn că sustenabilitatea și folosirea resurselor devin un subiect uzual atât pentru arhitecți, cât și pentru beneficiarii proiectelor. A crescut, de asemenea, numărul proiectelor de restaurare sau reabilitare. Vedem multe cenușărese care se transformă, o preocupare lăudabilă de recuperare a patrimoniului arhitectural și a identității culturale. Preocuparea pentru patrimoniu e vizibilă și la secțiunea publicații de arhitectură, care reunește cercetări valoroase asupra patrimoniului construit”, reamarcă Mihai Racu. Acesta mai subliniază o noutate a ediției, importantă pentru breaslă: acordarea unui Premiu de Excelență pentru un arhitect din administrație. „Uniunea Arhitecților din România dorește astfel să recunoască importanța rolului pe care îl au arhitecții din instituțiile publice”, spune Racu. Iar câștigătorul e chiar arhitectul-șef al Clujului, Claudiu Salanță.

 

Vă prezentăm câștigătorii și nominalizații BNA, arhitecți din Cluj sau lucrări la Cluj:

La Secțiunea Clădiri industriale, administrative, turistice și sport/loisir: Stadionul Național de Rugby ia premiul secțiunii.

Autor principal: arh. Levente Kornis
Echipa de proiectare: Dico şi Ţigănaş birou de proiectare: ing. Florin Dico, arh. Șerban Țigănaș, arh. Claudia Focșa, arh. Sorin Trif, arh. Denisa Petruș, arh. Andrei Spoială, arh. Alexandru Trofin, arh. Lorant Miklos, arh. Adina Merloi, arh. Alexandru Zaharia, ing. Bogdan Dico, ing. Levente Kovacs, ing. Lucian Chiorean

Dico si Tiganas Birou de Proiectare, uar-bna.ro

 

“Pentru noi a fost o provocare complexă, a istoriei și patrimoniului, a contextului, a nevoii de spațiu public și a așteptărilor de înaltă performanță, ca în sport. Frumoasa clădire a Comitetului Olimpic Român, în care își are sediul si Federația Română de Rugby a fixat o ștachetă înaltă. Protecția monumentelor istorice a impus reguli benefice pentru scară și relații volumetrice, limitând și gabaritele construibile. Cele mai spectaculoase răspunsuri oferite de proiect sunt legate de tratamentul colțului dinspre intersecția dominată de biserică”, spun autorii.

Proiectul realizat de echipa de la Cluj a fost premiat alături de un altul – Clădire de birouri pe strada Matei Millo, București, al biroului ADNBA.

La Secțiunea Clădiri socio-culturale (educație, sănătate, cult: Centrul Social integrat Caritas

AUTOR(I): Tóthfalusi Gábor, Péter Eszter

BIROUL: TEKTUM ARHITECTURĂ & ARTĂ

Foto: Tektum Arhitectură, uar-bna.ro
Situl este situat în proximitatea centrului orașului Târgu Mureș, între calcanele clădirilor învecinate.
Casa existentă s-a extins cu un etaj pe aliniamentul străzii și cu un corp de clădire retras rezultând două spații exterioare: o curte urbană orientată spre stradă și o grădină urbană situată în interiorul parcelei
Un proiect din Cluj e premiat la Secțiunea Spațiul public și comunitar

Piața Lucian Blaga și străzile învecinate

Birou: planwerk arhitectură și urbanism

Foto: proiect Planwerk, uar-bna.ro

Restrîngerea și reorganizarea carosabilului și parcărilor a permis extinderea suprafețelor pietonale (trotuare, scuaruri, traversări) și introducerea pistelor și benzilor pentru biciclete și trotinete, arată arhitecții. În mare parte inexistente în 2018, vegetația și mobilierul sunt dispuse în configurații care profită de calitățile diferitelor locuri, în încercarea de a încuraja apariția unor noi puncte de interes pe parcurs. Sînt integrate tehnologii noi. În urma intervenției, suprafața pietonală a crescut cu 22%, suprafața carosabilă a scăzut cu 38% și s-au plantat 68 de arbori.

O casă din Cheia e premiată la Secțiunea Revitalizare rurală

Viila Cheia, Jud Cluj, Cheia

AUTOR(I): arh. Paul-Mihai Moldovan, arh. Anamaria Moldovan, arh. Adrian-Ioan Urda, arh. Victor-Ioan Ștefan, arh. Adrian Ovidiu Bucin, arh. Daniela Vieru, stud.arh. Diana Cânța, arh. Florin Vasile Lazăr, arh. Eszter Szoke
BIROUL: ateliercetrei
Foto: proiect ateliercetrei, uar-bna.ro
Priveliștea superbă asupra văii Arieșului, din punctul cel mai înalt al livezii de caiși ce găzduiește Viila Cheia, stă la baza așezării și a formei casei de oaspeți, explică autorii de proiect. “Construcția devine o barieră ce întârzie întâlnirea oaspeților cu priveliștea, dar o dată intrați în camera de zi, perspectiva forțată obținută de conformarea spațiului în plan și secțiune o dezvăluie în întregime”.
La Castelul Banffy din Bonțida ajunge un premiu din secțiunea Școli de vară de arhitectură, tabere de creație
Restaurarea unei bolți tip calotă boemă în fostele grajduri ale castelului Banffy din Bonțida, județ Cluj
AUTOR(I): Fundația Transilvania Trust
LOCALIZARE:
România, jud. Cluj, Bonțida
Foto: uar-bna.ro

Comentariul autorului: Restaurarea bolții tip calotă boemă în fostele grajduri ale castelului Bánffy din Bonțida este parte integrantă a proiectului de salvare, restaurare și revitalizare a acestui monument istoric, considerat la începutul secolului XX Versailles al Transilvaniei. Fostul grajd al castelului, locația proiectului, s-a construit în secolul al XVIII-lea în stil baroc ca parte a Curții de Onoare.

Biroul arhitectului Vlad Sebastian Rusu, care a câștigat o serie de concursuri pentru obiective publice la Cluj, a primit două nominalizări:

 Clădiri socio-culturale (educație, sănătate, cult)

Clinica medicală Dermavision

AUTOR(I):
arh. Vlad Sebastian Rusu, arh. Andrei Vlas, arh. Alina Maier, arh. Horea Răcășan, arh. Anda Gheorghe
BIROUL:
Vlad Sebastian Rusu Birou Individual de Arhitectură

Foto: uar-bna.ro

Dincolo de constrângerile amplasamentului și de un program medical complex ce a trebuit să se adapteze dimensiunilor reduse ale acestuia, una din mizele proiectului a fost propunerea unui spațiu cu deschidere la canalul Morii, spune autorul.
Nominalizare

Reabilitarea și amenajarea străzii Regele Ferdinand

AUTOR(I):
arh. Vlad Sebastian Rusu, arh. Octav Olănescu, arh. Anamaria Olănescu
BIROUL:
Vlad Sebastian Rusu Birou Individual de Arhitectură și Studio 82 S.R.L.
Proiectul de reabilitare al străzii face parte dintr-un proiect mai amplu de amenajare al unor spații publice din centrul istoric al Clujului, alături de străzile Emile Zolla, Sextil Pușcariu, Tipografiei și al scuarului C.E.C. „Prin acest proiect integrat s-a urmărit creșterea calității spațiilor pietonale și punerea în valoare a patrimoniului urbanistic și arhitectural al centrului istoric. Măsurile proiectului au inclus reducerea numărului de benzi auto pentru traficul general, crearea unei benzi dedicate transportului în comun, trasarea unor benzi velo și extinderea trotuarelor și a spațiilor pietonale”, se arată în descrierea proiectului.
Clujul mai are o Nominalizare la secțiunea Recuperarea patrimoniului și interpretarea identității
Biserica reformată din Văleni
AUTOR(I):
arh, László György Tulogdy, arh. Szőcs István
Poziționată în satul Văleni, comuna Călăţele pe un teren în pantă cu suprafața 1 iugăr şi 960 de stânjeni, clădirea domină întreaga colină și deserveşte o singură funcţie : biserica reformată.
Biserica datează din 1261, când călugării franciscani au construit capela catolică, în stil roman, pe dealul deasupra satului Văleni. Este înconjurată de un zid de protecţie cu plan neregulat, ovoidal, care urmăreşte neregularităţile terenului (un zid exterior a fost păstrat în jurul cimitirului, însă nu înconjoară total situl).
Tot o nominalizare are și biroul Atelier MASS la secțiunea  Efemer 

Amenajare Electric Castle

AUTOR(I):
arh. Silviu Aldea
BIROUL:
Atelier MASS

„Principala provocare a unui astfel de de intervenție este de a crea structuri ușor de construit, accesibile și cu tehnologie redusă, adaptate la dimensiunea considerabilă a site-ului. Timp de 4 zile tot acest spațiu care înconjoară Castelul este transformată într-un tărâm de sunet, geometrii, conexiuni spațiale și spectacole vizuale. Am încercat să stabilim o tradiție, să ritualizăm experiența cu câteva pavilioane care au devenit familiare vizitatorilor și care cu siguranță vor prezenta elemente recurente și recognoscibile și la viitoarele ediții”, transmite autorul

Clujul mai e prezent la secțiunea Locuințe Individuale, cu o nominalizare pentru o casă construită pe Cetățuie, în municipiul Cluj-Napoca

Casa Nădășan 2.0.

Autori arh. Péterffy Miklós
BIROUL:
Péterffy+Dőry architects Kft.

 

„Casa Nădăsan s-a construit pe Dealul Cetățuia, având o priveliște deasupra centrul Clujului. Această calitate a străzii Șerpuitoare a și dus la ocuparea lui din ce în ce mai intensivă, cu vile și blocuri ieșite din scara locului. Casa Nădășan întrerupe această perete de vile. E o clădire cu trei niveluri, însă una la scară umană, și care lucrează cu relieful și cu natura în loc să le agreseze”, se arată în descrierea

Un premiu special a primit Claudiu Salanță, arhitect-șef al județului Cluj –  diplomă de excelență, “pentru că demonstrează ce impact pozitiv poate avea un arhitect în funcție administrativă”.
Despre importanța funcției și potențialele efecte nefaste ale unui proiect de lege citește AICI
Idee respinsă la Cluj, pusă în operă la București și remarcată la Biena de Arhitectură
O idee propusă, de alți autori, și la Cluj, dar care nu a fost acceptată, a fost remarcată la BNA. Proiectul Parklet (Baza, Deschidem orașul, București) a primit o nominalizare la secțiunea Efemer. „Parklet-urile sunt o invenție recentă, venită pe filieră nord-americană, ce au rezultat dintr-o întrebare: un loc de parcare poate fi și altceva? Cel mai des, în oraș, locul de parcare este o suprafață de minim 12.5 mp de domeniu public ce iese însă din circuitul pietonal sau carosabil, fiind rezervat, fie că este sau nu ocupat, unui vehicul. De aici și întrebarea: în loc de autoturism, spațiul de parcare poate fi închiriat cu ora pentru alte activități? Poate fi mobilat cu scaune, mese, ghivece, standuri comerciale, pubele, corturi electorale sau cabine de paznici?”, spun autorii.  Aceștia aucumpărat trei remorci înmatriculate pe care le-au transformat în mobilier urban. „Acestea ocupă acum în mod legal 3 locuri de parcare cu abonament, dar funcționează ca un mic scuar urban și loc de adunare pe strada Piața Amzei. Este o declarație experimentală ușor ironică: spațiul public sau pietonal, pentru a exista, trebuie tractat în centru și parcat. Acest tip de intervenție este unul din conceptele de bază pentru un nou tip de organizare stradală, în care importanța autoturismului este relativizată pentru a face loc unei utilizări mai diversificate, mixed use, a străzii”, arată autorii.
Imagini: Proiecte, www.uar-bna.ro

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.
  • Articole similare