Arhitectul-șef al Clujului, despre modificările propuse în legislație, cu efectele nefaste în mediul construit: „Cum poate cineva care nu are studii de urbanism să analizeze și să avizeze documentații de urbanism?”
Actualitate by Kristina Reştea - nov. 20, 2021 3 446
Dacă vrem arhitectură și urbanism de calitate, administrația are nevoie de profesioniști în domeniu, care să fie lăsați să-și exercite profesia, spune Claudiu Salanță, arhitectul-șef al județului Cluj, cu privire la modificările preconizate în legislația de urbanism, citat de Economedia. Proiectul de lege privind OUG 79/2021 pentru ocuparea funcției de arhitect-șef a ajuns în Camera Deputaților într-o formă care va aduce grave prejudicii mediului construit, a transmis Ordinul Arhitecților din România (OAR) prin președintele său, arh. Alexandru Găvozdea.
Dacă va fi aprobată, această lege „va determina o deprofesionalizare generalizată a personalului din administrația publică și creează un pericol grav și iminent de afectare a mediului construit și, implicit, a dreptului constituțional al cetățenilor la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic”. Mai precis, funcția de arhitect șef ar putea fi ocupată de ingineri sau absolvenți ai cursurilor de formare profesională (mai puțin în județe, reședințe de județ și București). Personalul de la nivelul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară trebuie să aibă statutul de funcționar public, iar funcția de arhitect-șef ar trebui să fie permisă doar persoanelor cu studii de specialitate, au atras atenția reprezentanții profesiei.
Procesul legislativ al OUG 79/2021 pentru modificarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, prin care se modifică condițiile de ocupare a funcției de arhitect șef, poate fi urmărit AICI
Claudiu Salanță, arhitect-șef al județului Cluj, una dintre cele mai active piețe pentru construcții în țară, explică ce înseamnă această funcție și ce impact ar avea o astfel de schimbare legislativă. Salanță a fost recent premiat de Uniunea Arhitecților din România, cu diplomă de excelență, “pentru că demonstrează ce impact pozitiv poate avea un arhitect în funcție administrativă”.
Claudiu Salanță, arhitectul șef al județului Cluj, a prezentat public cifre care arată necesarul de specialiști în domeniul public. Iar în România sunt destui.
“La nivelul țărilor europene se constată că o medie de 13% din totalul persoanelor care au profesia de arhitecți sunt angajați în domeniul public. Raportând acest procent la nivelul țării noastre rezultă ca ar fi necesar ca un număr de 1.365 de arhitecți să lucreze în domeniul public (sunt 10.500+ arhitecți in România). Întrebarea mea este: de unde, pe ce studii, pe ce date s-a fundamentat ordonanța de urgență nr. 79/2021 – unde se precizează un necesar de 5.000 de arhitecți necesari în administrație?
Sau… cifrele au fost “umflate” atât cât este necesar pentru a se ajunge la o justifica deprofesionalizarea funcției de arhitect-șef prin eliminarea unor criterii de studii de specialitate? Toate organizațiile și asociațiile profesionale (OAR, RUR, UAR, APUR, AAASJ.) atrag atenția asupra deprofesionalizarii și asupra impactului negativ pe care aceasta o să-l aibă asupra mediului construit”, a menționat arhitectul într-o postare publică pe pagina sa de Facebook.
Ce ar însemna, concret, un astfel de proiect de lege, având în vedere munca pe care trebuie să o facă un arhitect șef și cunoștintele necesare? “Problema esențială este lipsa studiilor de specialitate și acesta este motivul principal de îngrijorare”, explică Salanță, pentru Economedia. Persoana care ocupă o astfel de funcție are de analizat planuri urbanistice complexe, integrarea lor în regulamentele locale, respectarea legislației, încadrarea proiectelor în contextul arhitectural existent. “Mă întreb cum poate cineva care nu are studii de urbanism să analizeze și să avizeze documentații de urbanism. Discutăm aici de Planuri Urbanistice Zonale și Planuri Urbanistice de Detaliu care au un impact esențial în dezvoltarea localităților. De asemenea, mă întreb cum poate aplica cineva fără studii de specialitate prevederile legislație privind calitatea arhitecturii sau cum cineva fără studii în domeniul urbanismul poate să analizeze un proiect din prisma încadrării acestuia în contextul arhitectural existent”, spune arhitectul-șef. “În mintea unora dintre cei ce susțin aceasta aberație legislativă este faptul ca un arhitect șef nu face altceva decât sa numere niște Planșe și niște stampile, ceea ce este departe de adevăr și când văd aceasta gândire nu mă miră ca a ajuns arhitectura unde a ajuns. Dacă vrem arhitectură și urbanism de calitate avem nevoie de profesioniști în domeniu care să fie lăsați să-și exercite profesia”, conchide Claudiu Salanță.
Mai multe despre ordonanță citiți AICI
In mediul rural, sefii departamentelor de urbanism nu au voie sa avizeze documentatii de urbanism, le avizeaza arhitecul sef al judetului. Arhitectul sef al unei comune, aplica regulamentul de urbanism in vigoare. La Consiliul judetean si primaria cluj sunt angajati destui arhitecti. De ce nu poate fiecare prelua un oras din judetul Cluj? ANFP i-ar putea detasa sau ar putea sa mearga o zi pe saptamana, ca oricum nu se construieste asa mult ca in Cluj-Napoca. De comune se ocupa arhitectul sef al judetului, de orase se pot ocupa arhitectii care deja fac parte din corpul functionarilor publici.
Ce nu intelege desteptul de Salanta e ca fiecare localitate are o organigrama si un nivel salarial. Ce arhitect sau inginer merge zi de zi la o comuna pe salariu de rahat cand in privat se castiga atit de bine in domeniu. Ca sa nu mai zic ca un arhitect sau inginer care ajunge in administratie e clar ca e praf ca specialist daca nu a dorit sa ramana in privat. Ne tot mintim cu ce buni specialisti are municipiul sau judetul dar cine e in domeniu stie fiecare angajat ce „calitati profesionale” are!!!!!
Comentatorii de mai sus insista ca funcția de arhitect-sef se fie ocupata pe baza unui „salariu de rahat” pentru o munca „echivalenta/ de rahat” făcând confuzie intre calificarea universitara a persoanelor abilitate sa exercite functia de arhitect-sef si „talentul” urbanistic al inginerilor
In Romania angajarea pe baza de „talent” se numește Pila Primarului care executa intocmai si la timp ce vor mușchii samsarilor imobiliari