Închide

Fost secretar general adjunct al ONU săpunește românii la Cluj: se poate, dar nu se vrea integrarea rromilor

Actualitate by Mihai Prodan - mart. 01, 2017 0 337

Kalman Mizsei e fost secretar general adjunct al ONU și lucrează de ani de zile în problema integrării rromilor în Europa. Azi a venit la Cluj și spune că una dintre concluziile sale e că nu se vrea integrarea acestei minorități în comunitate – aceasta, deși se toarnă bani cu găleata în această direcție.

Displaying Pata-Cluj (1).jpg„Iintegrarea rromilor nu e o chestiune doar de bani, ci și de abordare corectă și voință”, a spus el într-o conferință la Cluj pe tema integrării comunității de rromi de la rampa de gunoi de la Pata Rât. „Am început să lucrez cu George Soros și când am fost de acord să intru în programul de integrare a rromilor a vizitat comunitatea din Budapesta. Unul dintre copii l-a întrebat pe Soros, care atunci avea 80 de ani, „domnule Soros, de ce ne ajutați?”. El foarte umil a spus că aceasta e cea mai mare injustiție din Europa de azi. România de exemplu – dar în orice țară aș spune la fel – primește 26 miliarde euro ca asistență europeană în 7 ani, plus 500 milioane de la Norvegia, plus fonduri elvețiene și ale altora, în total 27-28 miliarde. Ai crede că din aceste 26-27 miliarde o parte mare ar merge către problema rromilor, dar nu cred că e cazul. Nu e vorba doar de România, ci de toate țările noi din UE, dar în România izolarea și sărăcia rromilor e extremă în mod special. În Pata Rât am văzut o mică parte a celor 300 tabere din acestea din țară ce există izolate, există o groapă uriașă între posibilitățile și voința de a aborda problema. Există o problemă specială pentru segregarea rromilor ce vorbește mult. E simplă, dar nu există instituție de soluționare a acestei probleme simple, că segregarea rromilor nu e doar la școală, nu doar la angajare sau la locuințe, segregarea e o totalitate a acestor lucruri. În Pata Rât oamenii locuiesc într-o segregare spațială, cu infrastructură proastă, lângă groapa de gunoi și depozitul de chimicale. E greu de mers la școală, la locul de muncă. Oamenii de pe Coastei, ce au fost evacuați către Pata Rât – mulți și-au pierdut slujbele între timp, mi s-a spus. Ca să adresezi segregarea nu e o soluție să faci un minister și bine că nu se face, ar fi o barieră birocratică. Dar în oraș se poate, e posibil. Priectul a început în 2011 să abordeze astfel de situații complexe ca segregarea rromilor. Și cineva din afară ar spune „de ce așa de încet?”. E foarte greu să tai prin această problemă: birocrație, cultura corupției, în plus problmea rromilor nu are cultura succesului și asta e foarte important. Voi fi foarte sincer, când încercam să dezvoltăm proiecte ca acesta și încercam din greu mult timp a trebuit să luptăm în interiorul comunităților de rromi cu cei care nu voiau ca noi să reușim din cauză că politicii nedreptății nu îi place succesul. Mulți oameni ar vrea să țină rromii izolați și să continue politica nedreptății. E foarte dificil, de fapt, peste tot să spui adevărul”.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.

Articole similare