Fost candidat la Camera Deputaților pe listele PSD Cluj, condamnat la închisoare cu executare pentru complicitate la înșelăciune și uz de fals

Un fost candidat la Camera Deputaților pe listele PSD Cluj a fost condamnat în urmă cu câteva zile pentru complicitate la înșelăciune, ar fi pus la dispoziția unui ”autor necunoscut” un cont bancar prin care un dealer de autocamioane a fost prejudiciat cu sute de mii de euro.

Sentința a venit în urmă cu două zile de la Judecătoria Cluj-Napoca, iar pedeapsa e una cu executare. Mădălin Glăvan a fost condamnat pentru complicitate la înșelăciune și uz de fals – nu și pentru fapta de înșelăciune în sine căci autorul infracțiunii e necunoscut. Astfel, instanța a arătat în motivarea deciziei de condamnare că în urmă cu cinci ani, în septembrie 2018, Glăvan a pus la dispoziția unui autor neidentificat contul bancar aparținând societății sale, cont ce a fost inserat în cuprinsul unei facturi falsificate trimise în fals pe o adresă de mail către un furnizor de camioane, Niyaz Autohandel-Import-Export, care a fost indusă în eroare și a virat astfel o sumă de 203.000 euro în acest cont, în două tranșe, cu titlu de avans pentru un număr de 30 autocamioane.

Pentru a justifica suma totală de 203.000 euro încasată de la persoana vătămată, inculpatul ar fi falsificat un contract încheiat în aparență între societatea Trading Operations Limited, cu sediul în Marea Britanie, în calitate de creditor și societatea sa în calitate de debitor, având ca obiect un împrumut în valoare de trei milioane de dolari.

Instanța Judecătoriei Cluj-Napoca a apreciat înscrisul drept fictiv dar nu s-a putut dovedi că Glăvan e autorul falsului, astfel că a fost condamnat doar pentru uz de fals. ”Deși nu s-a putut dovedi că inculpatul a fost cel care a falsificat înscrisul (…), acesta era singura persoană interesată în plăsmuirea unui astfel de contract pentru a justifica reprezentanților băncii, încasarea unei sume mari de bani într-un cont al societății sale, în care un se mai înregistraseră alte operațiuni de creditare”, a apreciat instanța.

Rămâne de văzut de ce Glăvan a fost acuzat doar de complicitate la înșelăciune și nu de înșelăciune, în condițiile în care banii ar fi ajuns în buzunarul său prin intermediul firmei sale, respectiv de ce a fost acuzat doar de uz de fals și nu de fals, în condițiile în care nu s-a putut dovedi că documentul, dovedit a fi plăsmuit, l-a avut ca autor pe acesta.

Glăvan s-a prevalat de dreptul la tăcere în tot cursul procesului penal, susținând că este nevinovat de săvârșirea faptelor pentru care a fost acuzat și trimis în judecată, dar instanța a reținut că din coroborarea întregului material probator rezultă înțelegerea prealabilă dintre inculpat și autorul acțiunii de inducere în eroare a persoanei vătămate Niyaz Autohandel-Import-Export, autor care, se pare, nu a fost identificat.

Astfel, a apreciat instanța, Glăvan s-a făcut vinovat de prezentarea ca adevărată a unei fapte neadevărate în cuprinsul unei facturi expediate la adresa de email a persoanei vătămate, respectiv că numărul de cont al societății inculpate este numărul de cont al societății vânzătoare, cu care contractase persoana vătămată, înșelată astfel să transfere în contul societății inculpate suma de bani reprezentând plata bunurilor a căror cumpărare o negociase cu societatea vânzătoare, persoana vătămată suferind astfel o pagubă, corelativ cu îmbogățirea patrimoniului societății inculpate cu suma transferată.

Înțelegerea frauduloasă dintre inculpat și autorul infracțiunii de înșelăciune – care, după cum arată documentele instanței, încă nu e cunoscut – reiese din împrejurări obiective. Astfel, instanța a reținut că în ziua creditării contului inculpatul s-a logat la platforma de internet banking de pe userul său de pe un IP disimulat. ”Având în vedere că în toată perioada în care conturile bancare au fost active, nu a existat nicio operațiune de creditare a acestora din partea altor entități, această conduită demonstrează fără echivoc că inculpatul avea cunoștință că persoana vătămată societatea Niyaz Autohandel-Import-Export urma să vireze banii în acea dată”, a arătat instanța.

După ce suma de 203.000 euro a intrat în contul societății sale, banii au fost retrași rapid, în doar patru zile, fapt care, apreciază instanța, ”dovedește de asemenea că acesta a avut cunoștință despre acțiunea de inducere în eroare a persoanei vătămate și a acționat în mod coordonat cu autorul, în vederea păstrării produsului infracțiunii”.

Glăvan a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru complicitate la înșelăciune și un an pentru infracțiunea de uz de fals.  Fiind comise în concurs de infracțiuni, cele două pedepse au fost contopite, instanța aplicând pedeapsa cea mai grea, doi ani de închisoare, la care a adăugat o treime din cealaltă pedeapsă, rezultând doi ani și patru luni de închisoare în regim de detenție. Decizia a fost luată de instanța Judecătoriei Cluj-Napoca în urmă cu două zile, în 5 septembrie, și poate fi atacată cu apel în zece zile de la comunicare. De ce pedeapsa e una cu executare? ”Raportat la gravitatea activităţilor infracţionale ale inculpaţilor şi la incapacitatea sau refuzul acestora de a-şi asuma caracterul lor infracţional, poziţie subiectivă care neutralizează din start orice şansă de îndreptare, instanţa apreciază că doar o pedeapsă cu închisoarea în regim de detenţie ar putea avea aptitudinea să tragă un serios semnal de alarmă în conștiința inculpaţilor, de natură a determina atât corectarea raportărilor greşite ale infractorilor la valorile sociale încălcate, cât şi modificări pozitive concrete în conduita viitoare a acestora, mai ales în condiţiile în care, procedurile mai sus menţionate nu s-au dovedit în măsură să constituie acel semnal de alarmă necesar conştiinţei inculpaţilor pentru a realiza caracterul penal şi dimensiunea reală a gravităţii conduitelor pentru care sunt judecaţi, precum şi necesitatea corectării acestora şi a prefigura o garanţie că în condiţii similare, aceştia nu vor repeta fapte de gravitatea celor pentru care sunt judecaţi în prezenta cauză. Instanţa are în vedere în acest sens şi faptul că spaţiile de detenție dispun şi de persoane specializate în domeniul corectării raportărilor greşite ale infractorilor la valorile sociale încălcate”, a motivat instanța. Aici decizia

Să adăugăm, în încheiere, că instanța a amânat un verdict în caz de nu mai puțin de 11 ori.

Nici un comentariu

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism Berlin.