Zilnic, cei de la Apele Române strâng de pe tronsoane ale Someșului Mic din Cluj-Napoca circa 4-5 metri cubi de deșeuri. De fapt, Someșul Mic a devenit groapa de gunoi a locuitorilor din comuna Florești, cea mai mare comună din România, dar și cea mai necivilizată. Faptul că zilnic pe râul din Cluj-Napoca plutesc PET-uri și alte gunoaie se datorază lipsei de implicare a primăriei din Florești, care, deși are competențe pentru a împiedica aruncare de deșeuri în râu, nu intervine.

Acestea sunt două dintre concluziile specialiștilor de la Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa referitoare la situația fără precedent înregistrată în Cluj-Napoca unde râul Someșul Mic arată în unele zile ca o hazna. Chiar primarul Emil Boc a remarcat că niciodată nu a fost așa de rău.

DETALII AICI:

“Campanie electorală pentru Someș!” Râul a primit anul acesta un festival, dar e jegos, plin de gunoaie și PET-uri. Ce termene și soluții au autoritățile

Potrivit datelor furnizate către Actualdecluj.ro de către instituție, antrenarea deșeurilor pe râul Someșul Mic reprezintă rezultatul managementului deficitar în acest domeniu din localitățile riverane, dintre care, ca principală sursă a fost identificată localitatea Florești.

Recent comuna a avut probleme și cu depozitarea deșeurilor, dar și cu firma de salubritate care opera serviciul de strângere a gunoiului de la populație. Deși se pare că primăria Florești a anunțat că s-au rezolvat din probleme, o parte din gunoiul localnicilor din Florești se aruncă de fapt în Someș.

„Responsabilităţile în domeniul salubrizării şi igienizării cursurilor de apă revin şi altor instituţii cu
sarcini ce decurg din Legea Apelor nr. 107, cu modificările şi completările ulterioare și a OG 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale, cu modificările şi completările ulterioare, în speţă administraţiilor publice locale. Acestea au obligaţia, ca pe raza localităților, să asigure măsuri corespunzătoare pentru conservarea şi protecţia mediului și întreţinerea cursurilor de apă”, a arătat compartiment de presă a Administrației Bazinală de Apă Someș Tisa.

Prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Cluj se derulează acțiuni proprii de igienizare a cursurilor de apă, în ultima perioadă acționându-se pe râul Someșul Mic pentru degajarea deşeurilor menajere, vegetale şi a pet-urilor, pe tronsonul cuprins între puntea Elisabeta și podul Garibaldi, cât și amonte de pod. „Cantitatea de deșeuri colectată zilnic este de aproximativ 4-5 metri cubi. Acțiunea de igienizare va continua și în zilele următoare, în colaborare cu Primăria municipiului Cluj-Napoca”, au adăugat reprezentanții instituției.

Ce se plănuiește pe termen lung. Doar din 2017 va fi mai bine

Pentru limitarea accesului deșeurilor în zona municipiului Cluj-Napoca, ca o măsură pe termen
lung, Primăria municipiului Cluj-Napoca, Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa, Primăria
Florești și SC Hidroelectrica SA și-au propus realizarea unor praguri de retenție a plutitorilor de pe
râul Someșul Mic. „Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa va furniza datele tehnice privind
debitele și nivelurile de pe cursul de apă pentru amplasamentele stabilite de comun acord. Acestea
vor constitui punctul de plecare pentru proiectare, urmând execuția lucrărilor, cu finalizare
estimată în perioada 2016 – 2017. Progrese remarcabile pot fi obținute doar cu schimbări majore în plan comportamental. Derulăm sistematic campanii de responsabilizare socială pentru a atrage atenția asupra riscurilor poluării. Uneori folosim modalități nonconformiste, cum este și construcția din pet-uri, reprezentând un pește, intitulată sugestiv PETștele, care este ampasată în zona barajului Mănăștur”, au mai subliniat cei de la Administrația Apelor.

O altă problemă, pe lângă neimplicare autorităților din Florești în chesiunea gestionării și igienizării Someșului, o reprezintă prezența pe râu a unor specii de macrofite acvatice (Myriophyllum spicatum, Potamogeton pectinatus, toate fiind plante perene) care s-au dezvoltat excesiv în apă și din pricina cărora deșeurile rămân pe suprafața albiei. „Condiţiile necesare apariţiei şi dezvoltării excesive pentru macrofitele acvatice sunt în primul rând cele de biotop: viteze şi adâncimi reduse ale apei, perioade lungi de timp cu temperaturi ridicate în sezonul cald , existenţa unor zone inactive ale curentului în albie. Răspândirea rapidă şi abundentă a acestor plante este cauzată în mare parte de tipul de înmulţire/reproducere, aceasta realizându-se în principal pe cale vegetativă, prin înrădăcinarea fragmentelor de macrofite. Aceste fragmente cu muguri pot fi transportate de curenţii de apă la distanţe considerabile. Pentru recoltarea mecanică a acestor macrofite acvatice, în luna septembrie 2016, Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa va fi dotată cu un utilaj specific, urmând să se intervină în zonele critice de pe râul Someșul Mic, în colaborare cu Primăria Cluj-Napoca”, a mai informat instituția.

Nici un comentariu

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.