DOCUMENT Final de carieră pentru adjunctul inspectorului școlar general: săltată de DNA la aniversarea a 35 de ani de învățământ. Care sunt motivele pentru care Peter Tunde ajunge în arest

Dosarul „Mită la bac”, în care inspectorul școlar general adjunct Peter Tunde a ajuns în arest preventiv, se îngroașă: în dosar sunt alți doi suspecți, relevă încheierea penală a Tribunalului Cluj. „Cauza penală e abia la debutul său”, constată judecătorul Ramona Mornăilă.

Procurorul Elena Botezan, șefa DNA Cluj și cea care a reprezentat instituția în instanță în urmă cu două zile, arată nu doar că Peter Tunde și-a recunoscut faptele, dar că la dosar există și mărturii depuse de două persoane, suspecte în caz, care au recunoscut starea de fapt, sumele de bani pretinse și înțelegerile care au avut loc cu aceasta.

Singura declarație făcută de Peter Tunde în fața instanței a avut loc cu ocazia acordării dreptului la ultimul cuvânt: atunci inspectorul școlar general adjunct a subliniat că în urmă cu o zi – când fusese reținută 24 de ore sub acuzația de trafic de influență în formă continuată – a împlinit 23 de ani de învățământ și 18 ani la Inspectoratul Școlar.

Judecătorul Ramona Mornăilă arată în motivarea deciziei de arest preventiv că în cauză există date şi indicii că sume similare au fost pretinse şi primite de inculpata Peter Tunde Ilona Csilla şi de la alte persoane, în ambele sesiuni ale bacalaureatului din acest an, tot pentru intervenţii în vederea notării favorabile a lucrărilor unor candidaţi. „Cauza penală este abia la debutul său”, constată ea.

Două argumente ale motivării deciziei:

• „În privinţa faptei săvârşite, gravitatea acesteia este evidentă şi se desprinde atât din norma de incriminare, respectiv analizând pedeapsa prevăzută de legea penală, cât şi din analiza concretă a modului de săvârşire, inculpata Peter Tunde-Ilona-Csilla acţionând în mod repetat pe parcursul lunilor iunie – august 2014 în vederea fraudării parţiale a examenului de bacalaureat organizat la nivelul municipiului Cluj-Napoca, prin intervenţii în exercitarea atribuţiilor conferite celorlalte cadre didactice în comisiile de corectare a lucrărilor examenului de bacalaureat, pentru obţinerea pentru sine de foloase necuvenite, până la acest moment stabilite la nivelul sumei de 9.600 euro. Gravitatea faptei se impune a fi apreciată şi prin prisma consecinţelor acesteia, respectiv situaţiile de inechitate generate în rândul candidaţilor la examenele de bacalaureat, în condiţiile în care mediile obţinute la examenele de la finele studiilor liceale prezintă relevanţă în accederea spre alte forme de învăţământ. În plus, instituirea unui regim paralel de obţinere a bacalaureatului, prin eludarea dispoziţiilor legale, contra obţinerii de beneficii materiale, chiar de către cei chemaţi să vegheze la respectarea normelor legale şi metodologiei de desfăşurare a examenului, pot induce în conştiinţa celor chemaţi să-l susţină că nu doar prin muncă susţinută pe parcursul anilor de studiu se poate promova”.
• „În ceea ce priveşte circumstanţele de comitere a faptei, este de reţinut pe de o parte funcţia deţinută de inculpată – inspector general adjunct al Inspectoratului Şcolar Cluj – pe care nu a ezitat să o exercite, nu în sensul conferit de atribuţiile legale, ci pentru influenţarea altor cadre didactice în vederea încălcării propriilor atribuţii legale şi, pe de altă parte, că fapta reţinută în sarcina inculpatei se presupune a fi  fost comisă după îndepărtarea sa de la sesiunea din iunie a examenului de bacalaureat 2014 când s-a apreciat la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale că asupra sa planează suspiciuni şi , cu toate acestea, în mod surprinzător,  inculpata şi-a continuat activitatea ilegală şi ulterior acestui moment”

vezi mai jos încheierea penală:

Încheierea Penală Nr.216 C 2014 Dosar 4808 117 2014

Iată modul cum proceda inspectorul școlar general adjunct, conform procurorilor DNA: „Pentru a înlesni promovarea examenelor prin fraudă, inculpata Peter Tunde Ilona Csilla a instruit aparţinătorii elevilor candidaţi ce s-au prezentat la examenele scrise de bacalaureat să fie inserate în lucrări anumite „parole” de recunoaştere a acestora notate pe pagina 3 a fiecărei lucrări scrise, iar la ieşirea din examen să-i fie comunicate, prin sms, numărul de pagini de la fiecare testare. Scopul acestor parole era de a facilita identificarea lucrărilor anterior corectării tocmai pentru a putea fi corectate prin evaluarea superioară a conţinutului, anterior desigilării colţului secretizat şi prin acest fel să se realizeze promovarea examenelor”, spun procurorii, adăugând că Peter Tunde a avut înțelegeri de acest gen cu cinci persoane, de la care a pretins și primit 3.400 de euro, 1.700 euro, 2.200 de euro, 1.700 și respectiv 600 de euro. „De asemenea, în cauză există date şi indicii că sume similare au fost pretinse şi primite de inculpata Peter Tunde Ilona Csilla şi de la alte persoane, în ambele sesiuni ale bacalaureatului din acest an, tot pentru intervenţii în vederea notării favorabile a lucrărilor unor candidaţi”, spun procurorii.

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.