Fabricile din Transilvania îşi pregătesc liniile de producţie pentru materiale „anti-coronavirus”

Nu avem măşti, combinezoane de protecţie, viziere, produse de igienizare. Medicii, primii chemaţi să facă faţă epidemiei cu noul coronavirus, sunt lipsiţi de mijloace elementare de protecţie. În timp ce oamenii se mobilizează pe grupuri de Facebook să mai acopere din nevoi şi să cumpere produsele care sunt greu de găsit şi pe piaţa internaţională, câteva companii locale au început să îşi reconvertească sau adapteze afacerile pentru a acoperi cererea internă de materiale de „luptă”. Taparo, membru Cluster Mobilier Transilvan, a inițiat producția de măști, combinezoane, lenjerii de unică folosință. La Cluj, Farmec, cel mai mare producător român de cosmetice, a început producția de noi produse igienizante. Sunt două exemple de readaptare in vremuri de criza. Exista, de asemenea, initiative locale si antreprenori care produc si doneaza materiale.

Asociația Clusterelor din România – ClusteRO, din care fac parte și clusterele transilvănene, a solicitat statului să ia de urgență măsurile necesare pentru a susține ecosistemul economic în lupta împotriva COVID-19. Printre măsurile cerute din mediul de afaceri: crearea unei proceduri simplificate pentru acordarea directă a unor ajutoare de stat (granturi) pentru ca acele companii care pot și iși doresc să-și modifice fluxurile de producție și să contribuie la producția de materiale și bunuri critice, necesare în această perioadă, să poată acționa imediat (de exemplu: materiale/echipamente de protecție, materiale și bunuri necesare în spitale). „Am început să centralizăm inițiativele membrilor din clustere și deocamdată avem câteva exemple”, ne-a transmis Raluca Bugnar, consultant PR Cluster Mobilier Transilvan. Printre acestea: Taparo sau INCDTIM şi iniţiative din zona IT.

Mai precis, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare INCDTIM membru in Romanian New Materials Cluster, se implică în producţia de biocide, alături de Farmec. Institutul asigură suportului științific și tehnic (S&T) pentru analiza moleculară a materiilor prime și a produselor finale din categoria igienizantelor. „Colaborarea cu Farmec S.A. datează de peste de 20 de ani, furnizând suport S&T pentru întregul lanț de producție al celor mai cunoscute branduri ale companiei clujene”, au spus reprezentanţii INCDTIM. Amintim că Farmec, cel mai mare producător român de cosmetice, a început din 20 martie producția a două noi produse igienizante pentru uz personal, pe bază de alcool 70%: Loțiunea igienizantă pentru mâini și Gelul de igienizare pentru mâini, a anunţat compania. Pentru distribuirea acestor produse igienizante – realizate în regim de urgenţă cu resursele existente – vor fi prioritizate solicitările pentru consumul colectiv, respectiv din partea instituțiilor publice, care luptă în prima linie împotriva răspândirii noului coronavirus. Apoi, în funcție de stocuri, produsele vor fi distribuite și către canalele de vânzare pentru consumatorii finali. „Farmec se află în dialog permanent cu autoritățile pentru obținerea tuturor aprobărilor și, de asemenea, cu furnizorii de materii prime, respectiv de ambalaje în vederea livrărilor și susținerii pentru producția de biocide în regim de urgență. Compania continuă cercetarea și dezvoltarea unor noi dezinfectanți pentru mâini și suprafețe”, spun reprezentanţii Farmec.

Taparo, membru Cluster Mobilier Transilvan, a inițiat producția de măști, combinezoane, lenjerii de unică folosință. Grupul de firme TAPARO, membru al Asociației Producătorilor de Mobilă din România, va putea produce până la 3,5 milioane de măști de protecție pe lună, în fabrica de la Târgu Lăpuș, din Maramureș, conform reprezentanţilor companiei. „Echipa TAPARO, formată din 1600 de oameni este pregătită să realizeze circa 150.000 de măști pe zi, dar și combinezoane, bonete, lenjerii de unică folosință, scutece, șervețele umede. Firma Techtex, membră a Grupului TAPARO, specializată în producția de textile produce acum materialul nețesut pentru 2 dintre cele 3 straturi ale unei măști chirurgicale, respectiv o pânză pe bază de polipropilenă rezistentă la bacterii. Încă nu avem capacitate să producem materialul filtrant necesar pentru cel de-al doilea strat al măștilor de protecție, adică cel din mijloc. Suntem însă în discuții avansate cu partenerii externi pentru a importa de urgență echipamente și materiale pentru a acoperi și această nevoie”, a spus recent Ioan Filip, administrator TAPARO, citat de Revistamobila.ro  Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, a anunţat ieri că începe producţia primelor măști în România. „S-a început instalarea utilajelor și testul de producție. În scurt timp vor produce 150.000 de măști pe zi – peste 4 milioane de măști lunar. Din data de 15 aprilie se va ajunge la 500.000 de bucăți pe zi, respectiv 15.000.000 de măști lunar”, a spus ministrul. Cei de la Techtex, membră a grupului Taparo, produc materialul exterior al măștilor, primele două straturi, dar de acum și produsul finit. „Vom ajuta compania românească să investească în continuare pentru a produce și ultimul strat pentru măști tot în țara noastră”, a mai susţinut ministrul.

„În clusterele industriale s-a dat un apel către oricine are pe stoc plexiglas (PETG, PET sau APET) de 0.25-1 mm grosime, transparent, să le direcționeze pentru construirea de viziere pentru medici”, mai transmit reprezentanţii clusterului.

De asemenea, reprezentanţii Transilvania IT Cluster au dezvoltat un kit de instrumente care să fie de ajutor acum pentru firme non-IT, dar şi un chestionar care să observe impactul pandemiei asupra firmelor din zona noastră și o platformă cu evoluția zilnică a cazurilor depistate de COVID-19. „Kit-ul” de ajutor include date despre sursele de informare, măsurile legislative, soluţii de lucru la distanţă, dar şi o listă de companii care vin cu soluţii IT în contextul actualei pandemii.

Sunt şi alte iniţiative ale unor producători din Cluj. KTB Promotion, o firmă specializată în confecţii personalizate, anunţă că a început producţia de echipamente speciale de protecţie, în regim de urgenţă, cu resursele existente. Capacitatea: 300 de bucăţi pe zi. Daniel, un tapițer din Cluj a cărui afacere s-a închis temporar, a anuntat pe Facebook „reconversia”: se pregatea să facă gratis viziere din plastic. Cererile curg, nevoia e uriasa. „Încă o zi, productivă, după 15 ore de muncă și pauze binemeritate, am reușit, împreună cu ajutoarele (Camelia Munteanu și Leti Ciobotaru), să facem un număr impresionant de viziere, 330 de bucăți, mai mult decât dublu față de ieri. Am predat și primele 100 de bucăți serviciului de ambulanță Cluj”, a anunţat ieri Daniel.

Măsuri cerute de clustere

„Companiile care doresc să înceapă producția de materiale și bunuri necesare în această perioadă (echipamente de protecție pentru medici, materiale de dezinfectare pentru spitale etc.) au nevoie de proceduri simplificate pentru acordarea directă a unor ajutoare de stat. Pentru crearea de lichidități e necesară efectuarea plăților datorate de stat companiilor (decontarea TVA, concedii medicale restante, decontarea proiectelor finanțate de stat sau prin fonduri europene). Scenariul șomajului tehnic considerăm că are nevoie de modificarea sintagmei „diminuarea încasărilor” în „diminuarea veniturilor”, iar ONG-urile trebuie să poată fi și ele cuprinse în scenariul șomajului tehnic” – Asociaţia clusterelor din România.

Sursa foto: Revistamobila.ro

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.