Închide

„Examen” pentru Cluj: se pregăteşte transformarea uneia dintre cele mai frumoase străzi din centrul oraşului. Cum ar arăta „noul Kogălniceanu”, pe model vienez?

ActualitateTop News by Kristina Reştea - aug. 09, 2017 1 2591

Strada M. Kogălniceanu – una dintre cele mai frumoase străzi din centrul oraşului, „casă” de Universitate şi universitari, de bibliotecă şi biserică, pe care acum o observi mai degrabă în treacăt, printre maşini – ar putea căpăta, în curând, un proiect de reamenajare. Pentru o arteră mai prietenoasă cu pietonii. La mulţi ani de la primele promisiuni, primăria va lansa în sfârşit concurs de soluţii, în parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor din România. Ce se vrea şi ce se poate amenaja pe strada care acum e închisă traficului auto din când în când (şi e, atunci, asaltată de oameni) – de Zilele Clujului sau de Zilele Culturale Maghiare? Modul în care va fi abordată această zonă este „un nou examen pentru oraş”, echivalent cu BAC-ul şi admiterea, consideră preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România. Eliminarea totală a traficului auto s-ar putea să nu fie posibilă, dar un model de inspiraţie, cu spaţii mai favorabile pietonilor ar veni din Viena („shared space”). Măcar în ceea ce priveşte traficul, fiindcă profilul străzii nu e, totuşi, unul comercial.

Modul în care va fi exploatată această zonă urmează să se stabilească printr-un concurs de soluţii, care va fi organizat de Primărie în parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor din România. La începutul acestei toamne va fi lansată procedura prin care va fi selectat cel mai bun proiect pentru regândirea funcţiunilor acestei străzi, potrivit Radio Cluj Şeful Direcţiei de dezvoltare locală din Primărie, Ovidiu Cîmpean, spunea că prin soluţia câştigătoare se va stabili inclusiv dacă pe strada Kogălniceanu va fi amenajat şi un perimetru pentru terase, potrivit Radio Cluj.

„Urmează să semnăm un protocol de colaborare cu OAR, acum se lucrează la termenii acestuia. Încă nu avem o dată concretă. După ce semnăm cu OAR, dăm drumul la toate consultările, va fi şi dezbatere publică şi îi
vom invita la discuţii pe toţi cei interesaţi”, a precizat Cîmpean pentru Actualdecluj.ro

Strada M. Kogălniceanu e parte a unui calendar de concursuri asumat de primărie, în parteneriat cu OAR, confirmă preşedintele ordinului, Şerban Ţigănaş. Acesta a explicat pentru Actualdecluj.ro care e stadiul demersului şi care ar fi primele elemente de luat în considerare pentru regândirea străzii din centrul oraşului.

Calendar de concursuri. Cine mai urmează

După ani de zile fără concursuri pentru spaţii publice din oraş, de curând procedura a fost adoptată de municipalitate, dar şi de Consiliul Judeţean: s-au lansat competiţii pentru Turnul Pompierilor, pentru extinderea Muzeului Etnografic în Hoia, dar şi pentru un masterplan pentru Someş. „OAR (naţional) a semnat un protocol cu primăria Cluj-Napoca referitor la realizarea investiţiilor în spaţiile publice din municipiu pe bază de concurs, în colaborare cu OAR. S-a semnat după concursul cu Turnul Pompierilor, considerat de parteneri un succes”, a menţionat Ţigănaş.

Citeşte şi:

https://actualdecluj.ro/turnul-far-ce-mai-poate-castiga-orasul-in-urma-concursului-pentru-reabilitarea-turnului-pompierilor/

Aşa că, după colaborarea pentru Turnul Pompierilor, OAR se pregăteşte şi de alte „teme” pentru spaţii publice din oraş. „A apărut o propunere de subiecte de abordat prin concurs, din partea primăriei, precum şi o listă de priorităţi sau, mai corect, o propunere de ordine în care aceste concursuri să se desfăşoare astfel încât să nu se petreacă mai multe concomitent. Motivul este acela de a nu reduce şansele de participare a echipelor care doresc să investească efort în participarea la concursuri, fiind evident că nu poţi face mai multe asemenea proiecte de-odată. Astfel, după Turnul Pompierilor a fost lansat, de data aceasta cu Consiliul Judetean, extinderea Muzeului Etnografic al Transilvaniei, secţiunea în aer liber, la Hoia şi după acesta Rethinking Someş, masterplanul pentru întregul curs al râului, mai precis dedicat malurilor şi spatiilor publice adiacente, concurs care este în desfăşurare, urmând să se finalizeze în septembrie”, a amintit preşedintele OAR.

Despre câştigătorul concursului pentru extinderea MET, găsiţi mai multe informaţii aici:

FOTO/VIDEO Parcul-Muzeu care se extinde în Hoia. Câștigătorul proiectului s-a ales după un concurs de soluții cu 10 proiecte în competiție

Despre masterplan Someş aici:

Trei luni pentru “Noul Someș”. S-a lansat concursul de masterplan pentru râul care traversează orașul

Între timp, se lucrează la următoarele concursuri, iar succesiunea ar fi următoarea, potrivit datelor OAR: Zona pietonală pe Cetăţuie, latura vestică (cu teatru de vară şi alte amenajări), Parcul Feroviarilor (recent primit în administrare de către primărie) şi zona străzii Kogălniceanu. „Pentru Cetăţuie tema este finalizată, urmează formalităţile de organizare a concursului şi lansarea lui, iar pentru Parcul Feroviarilor suntem pe cale să începem colaborarea contractuală de elaborare a temei şi de organizare a concursului”, a menţionat Ţigănaş.

Kogălniceanu. Cu sau fără maşini? Modelul vienez

Pentru proiectul Kogălniceanu lipsesc deocamdată date despre buget sau termene, nu s-a stabilit încă un responsabil şi nu a început lucrul la temă, dar demersul a fost pus în mişcare.
„Despre strada Kogălniceanu, care va urma în ordinea indicată nu avem încă dimensionarea necesară a proiectului şi evaluarea bugetului, dar am început să lucrăm şi la acest subiect. Încă nu am identificat persoanele care vor fi propuse pentru a lucra la temă, dar suntem în discuţii în acest sens. Principalele probleme care trebuie stabilite sunt, după părerea mea de principiu, referitoare la conceptul abordării. Este evident că titlul „pietonalizare a străzii Mihail Kogalniceanu” este spectaculos, dar sugerează eliminarea completă a circulaţiei auto, ceea ce este imposibil şi indezirabil, date fiind instituţiile existente pe stradă şi locuinţele riveranilor. De fapt, avem nevoie de o asigurare a traficului strict necesar tuturor acestora în formule de tip « shared space » . Ca exemplu vă dau intervenţia relativ recentă din Viena de pe cunoscuta stradă Maria Hilfer (Strasse), care face legătura dintre gara de vest şi zona Hofburg). În plus, este necesară augmentarea spaţiilor pietonale, conexiunea cu strada Universităţii şi reamenajarea acesteia, analiza vegetaţiei existente şi integrarea ei in contextul propus etc”, enumeră Ţigănaş.

În ceea ce priveşte exemplul austriac de gestionare a traficului, să menţionăm că, după o competiţie din 2012, celebra arteră vieneză a fost regândită: au apărut spaţii prietenoase pentru pietoni ca prioritate principală, ceea ce a însemnat închiderea unor porţiuni pentru traficul auto.

Mariahilfer Strasse. Photo credit: Ricky Rijkenberg, landarchs.com

Terase sau strada cărţii?

Înainte să vă conturaţi aşteptări cu gândul la mesele de festivităţi aşternute din când în când pe frumoasa arteră, să menţionăm totuşi că profilul străzii Kogălniceanu e diferit de cel al pieţelor cu terase şi chiar decât al Bulevardului Eroilor. „Am văzut că lumea s-a obişnuit să pună semnul egal între pietonalizare şi apariţia teraselor pentru unităţi de alimentaţie publică, ceea ce nu e cazul pentru strada Kogălniceanu. Aici e mult mai mult vorba despre utilizarea de către pietoni a unor spaţii cu excelentă calitate arhitecturală, de fapt o colecţie de arhitectură de bună factură care se întinde pe patru secole şi o ambianţă foarte bine articulată de grupuri statuare de cea mai bună factură (mai puţin bustul lui Emil Racoviţă, amplasat defavorabil). Văd strada Kogălniceanu ca o stradă a cărţii şi educaţiei, cu gimnazii şi licee, bibliotecă, arhive şi universitate, dar şi cu biserica şi sala de concerte. O cu totul altă ofertă în centrul oraşului, complementară zonei cu terase de la nord, centrată pe piaţa Muzeului şi străzii Bariţiu care devine tot mai mult strada Universităţii Tehnice… presărată cu câteva clădiri bancare. Detaliile temei şi mai ales răspunsul concurenţilor cu soluţii nu pot fi încă anticipate, aşa cum am explicat. Totuşi pot să spun că modul în care va fi abordată această zonă este un nou examen pentru oraş, de data aceasta de maturitate. L-aş echivala cu bacalaureatul, dar şi cu admiterea la facultate, dar nu doar pe baza de dosar”, conchide Ţigănaş.

Vedere de pe Scenă…

În 2014, iniţiatorii proiectului Scena Urbană puneau în dezbatere, chiar în mijlocul străzii Kogălniceanu, viitorul ei. Vă amintim cum vedeau arhitecţii, încă de acum trei ani, destinul arterei.

„Strada aceasta are sezoane care se pot citi, are momente speciale. Are momentul Concertului, momentul Slujbei. Poate fi un spațiu de întâmplări temporare, de evenimente de jumătate de zi, de evenimente de sezon”, a exemplificat Țigănaș. Pentru pietonale care trăiesc în legătură cu spațiile care deja funcționează în zonele respective pleda și Daniela Maier, arhitect și coordonator al evenimentului Scena Urbană. „Putem avea diverse spații pietonale, fiecare preluând câte o funcțiune – o stradă poate prelua partea comercială, o alta cea culturală, una de concerte”, spunea Maier. „Soluția pentru strada Kogălniceanu pietonală este flexibilitatea. Experiența Pieței Unirii ne-a învățat că putem avea în același spațiu și târg de înghețată și flori și concert”, a spus și arhitectul Dan Clinci. Acesta considera strada ca fiind „cel mai pietonalizabil loc din Cluj”, având în vedere că bifează multe dintre criteriile care definesc un astfel de spațiu: de la existența spațiilor verzi la accesibilitate.

Un comentariu

  1. Poate se va găsi aici un loc, lângă Biblioteca Academiei și Arhivele Naționale, și pentru bustul academicianului David Prodan, amplasat în fosta școală care-i purta numele,acum desființată, de pe str.Meseriilor,nr.20.

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Articole similare