Închide

Turnul-„far”. Ce (mai) poate câştiga oraşul în urma concursului pentru reabilitarea Turnului Pompierilor

ActualitateAdministrațieTop News by Kristina Reştea - feb. 15, 2017 0 1532

Mergi pe străduţa pietonală (!) Tipografiei, urci cu liftul în vârful Turnului Pompierilor, la „balconul urban”, de unde poţi să vezi oraşul de azi, să îl compari cu o machetă a Clujului şi să îţi faci un selfie în oglinda montată sus. Sau să urmăreşti de acolo mişcarea străzii. Aşa ar trebui să arate, în viitorul nu prea îndepărtat, o vizită în Turnul acum abandonat al Pompierilor, dacă se pune în aplicare soluţia declarată câştigătoare în urma concursului recent încheiat. În urmă cu câteva zile s-a ales proiectul câştigător, iar acum cei implicaţi au vrut să tragă linie. Ce s-a obţinut? Proiectul câştigător pentru un posibil „far”  al oraşului, cu punct de belvedere, dar şi 100 de metri pătraţi de gândire de arhitectură (cele 25 de proiecte înscrise), o sumă de idei pentru amenajarea zonei din împrejurimi. Dar şi un posibil exemplu, speră arhitecţii. Am putea adică să ne aflăm, de data asta, într-un „punct 0”, din care viitoare intervenţii pentru instituţii şi spaţii publice să se realizeze prin concurs. Asta după mulţi ani de „secetă” din acest punct de vedere.

 

16734862_1323438027713993_336735992_o

 

În primul rând: cum va arăta „noul” monument? Transformarea turnului presupune mai mulţi paşi, explică autorul principal al proiectului declarat câştigător: eliminarea întregii structuri de beton, crearea unei noi „coloane vertebrale” – un „miez” translucid, care lasă vizibile vârstele turnului, instalarea unui lift care face mult mai accesibil punctul de belvedere din vârf, iar sus – „oglinda”, care îi va reflecta pe vizitatori, dar şi pe trecătorii de jos, din stradă. Şi oraşul. „Cei ce parcurg spaţiul pietonal pot observa dinamismul de sus, asta va stârni curiozitatea, sperăm noi. Am mai propus amplasarea machetei oraşului, o asociere interesantă, pusă alături de realitatea observabilă”, spune Vlad Rusu, autorul principal al proiectului câştigător. „Am avut în vedere două chestiuni majore: să se rezolve o restaurare a segmentelor istorice, în conformitate cu normele actuale privind restaurarea patrimoniului şi activarea şi accesibilizarea turnului”, a explicat Rusu. Cât despre funcţiuni, turnul va putea găzdui de la recitaluri (în vârf) la instalaţii de artă, expoziţii de mici dimensiuni, evenimente. „Lucrurile se schimbă rapid în oraş. Noi oferim un background. Am vrea ca artiştii să îşi facă simţită prezenţa aici”, a adăugat Octav Olănescu, din echipa de proiect. Asta depinde, desigur, de priceperea administratorului şi de cum va înţelege primăria să gestioneze noul obiectiv. Deocamdată, visul cu „boardul” de curatori pentru astfel de obiective, propus cândva de preşedintele OAR primăriei (în cazul Turnului Croitorilor) a rămas la acest stadiu. De vis. Important de menţionat, pentru ca turnul să poată fi cu adevărat accesat: intervenţiile pentru reabilitarea sa ar urma să vină la pachet cu pietonalizarea străzii Tipografiei. „De obicei, la noi, monumentele nu se restaurează prin intervenții contemporane. Prin tema și concursul pentru reabilitarea turnului din Cluj s-a reușit tocmai obținerea unei vâste actuale a orașului, una care poată să facă legatura între clujeni și trecutul orașului”, spune Dan Clinci, responsabilul de temă din partea Ordinului Arhitecţilor.

Dar nu e vorba aici doar de turn, susţin organizatorii. 100 de metri pătraţi de gândire de arhitectură – acesta e rezultatul concursului la care s-au înscris 25 de proiecte, după cum a sintetizat Clinci. Apoi, turnul poate fi privit şi ca simbol al straturilor de istorie pe care le vedem în tot Clujul, arată Clinci. Acesta a mai subliniat că o chestiune foarte importantă pentru viitor este tocmai abordarea integrată a zonei şi pietonalizarea unei arii mai mari. Aceasta a fost, de altfel, una dintre temele de concurs, care a cerut celor interesaţi să vină cu soluţii de amenajare pentru o suprafaţă mai extinsă din vecinătatea turnului. „Piaţa Mhai Viteazul nu poate fi abordată deocamdată, pentru că sunt probleme din punct de vedere juridic acolo, dar orice soluţie care aduce o viziune pentru viitor e binevenită”, a spus fostul arhitect şef al municipiului şi membru în juriu Ligia Subţirică. Aceasta a dat asigurări că soluţiile propuse acum vor fi păstrate şi că urmează şi alte concursuri. Asta deşi administraţiile trebuie convinse de importanţa acestui tip de demers în stil „picătura chinezească”. Acum însă lucrurile ar fi intrat pe un traseu mai favorabil concursurile şi ar urma şi altele: pentru Someş, pentru Cetăţuie, pentru Parcul Feroviarilor, chiar şi pentru strada Kogălniceanu. Deocamdată, urmează un pas concret pentru Turnul Pompierilor: semnarea contractului de proiectare, care ar trebui să se întâmple luni.

Procedura excepţională şi utopiile dorite

Turnul Pompierilor are potenţial să devină imagine iconică – poate pe viitoare cărţi poştale sau în viitoare prezentări video ale oraşului. Cel puţin asta crede arhitectul şerban Ţigănaş, preşedinte OAR şi membru în juriul de concurs. Tema concursului a avut câteva obiective care cereau răspunsuri, a explicat arhitectul: funcţiunea turnului (pentru „o nouă viaţă”), obiectul-turn care să prindă suprapunerile de epoci de istorie, dar şi un gest contemporan şi conexiunea cu contemporaneitatea şi cu ceea ce înseamnă Clujul. Ţigănaş a ţinut să mai pledeze o dată pentru această procedură, susţinută de OAR: concursul, mai ales pentru investiţiile publice, unde autorităţile pot să decidă să marşeze pe această formulă. „O procedură excepţională, e selecţia pe bază de calitate. Sper că intrăm într-o nouă eră a instituţiilor publice”, a spus Ţigănaş.

Preşedintele OAR Transilvania, Szabolcs Guttmann, a ţinut să sublinieze că acest obiectiv va fi integrat cu succes în viaţa oraşului, în măsura în care întreaga zonă va beneficia de atenţie şi de intervenţii pentru acces mai facil pentru pietoni. „Aş vrea să cred că tot acest teritoriu (cvartalul pentru care s-au cerut idei de la arhitecţi, în zona Pieţei M. Viteazul) va avea un alt viitor, e o utopie dorită. Sper ca acest concurs să facă legătura cu asta, altfel rămâne un loc inaccesibil, cu o scară frumoasă, cu oglindă”, a subliniat Guttmann. Demersul e, din acest punct de vedere, al viitorului posibil un „punct girofar”. „E important că s-a făcut acest gest. Dar ce se va vedea de sus?”, s-a întrebat arhitectul.

 

Amintim că 25 de echipe de arhitecți, ingineri, proiectanți, s-au înscris în competiția dedicată unui monument emblematic al municipiului nostru, Turnul Pompierilor. Concursul a fost organizat de Primăria Municipiului Cluj-Napoca alături de Ordinul Arhitecților din România Proiectul declarat câştigător îl are ca autor principal pe Vlad Sebastian Rusu, alături de coautori: Anamaria Cornelia Olănescu, Anda Gheorghe, Octav Silviu Olănescu şi colaboratorii Ing. Ovidiu Rusu, Prof. dr. ing. Ludovic Kopenetz.

Proiectele au fost prezentate în expoziţia deschisă în 5 frebruarie

FOTO Au decis cum va arăta Turnul Pompierilor din Cluj: montează oglindă gigantică în acoperiș, să vezi din stradă

 

La anunţarea câştigătorilor, prezentări de proiecte:

Cum va arăta?


Arhitecţii au adunat ideile şi au ales câţtigătorii. Urmează deciziile de la primărie.

IMG_8135

 

Invitaţie de vizită. Merită să vedeţi proiectele expuse

După anunțarea câștigătorilor concursului de soluții pentru revitalizarea turnului Pompierilor din Cluj-Napoca, proiectele care au ca subiect viitorul turn sunt expuse la galeria de pe strada Iuliu Maniu nr. 4.
Organizatorii îi invită azi, între orele 12.00-15.00, pe elevii, studenții și pe toți cei pasionați de revitalizarea monumentelor și a spațiilor urbane (dar și pe toți clujenii) să viziteze proiectele expuse. Expoziția va fi prezentată de arhitectul Dan Clinci, președintele Urbannect, coordonatorul concursului de soluții „Turnul celor trei vârste” așa că cei care vor să afle mai multe despre derularea unui asemenea concurs vor putea pune întrebări . În cadrul evenimentului vor fi prezenți și membri Asociației Studențior Arhitecți de la Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Cluj-Napoca, care vor putea ajuta cu informații pe cei care doresc să urmeze această carieră. Expoziţia mai e deschisă până joi, în fiecare zi între 14 şi 20.

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare