Emil Boc, la prima ședință a noii comisii de urbanism:”Haiducia, game over”. Arhitect din comisie: „Atunci faceți un regulament și pentru noua pretenție la suprafața minimă a parcelei pentru locuințe individuale”
ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - mart. 11, 2021 0 4188
Două proiecte ale unui arhitect din noua comisie de urbanism a primarului Emil Boc au fost întoarse pe toate părțile la prima ședință a noului colectiv validat de Consiliul Local pentru a-l ajuta pe edil (și pe arhitectul șef) să dicteze cum se construiește și cum se dezvoltă Clujul. Unul presupunea construirea de locuințe pe strada Breaza, celălalt reconfigurarea unui proiect rezidențial din zona Câmpului, prin excluderea unei parcele din documentația deja aprobată la urbanism. Ambele au primit observații și urmează să revină în comisia mare sau în cea operativă. La finalul ședinței, primarul Boc i-a reproșat proiectantului Sorin Scripcariu că vine să ceară derogări ca să facă străzi și mai înguste ( alei de 4 metri, când în PUG se solicită 6 metri) și să transforme zona Câmpului într-un ghetou. În replică, arhitectul i-a arătat că, dacă tot ține la regulament, ar trebui să-l schimbe în așa fel încât și exigența mai nouă impusă de comisie în ceea ce privește suprafața minimă pe care trebuie să le aibă parcelele pentru a se putea accepta construirea pe ele de locuințe unifamiliale sau de locuințe semicolective, mai mici sau mai mari de 450 mp.
Un proiect de urbanizare a unui teren din zona străzilor Breaza și Colonia Breaza prin construirea în primă fază a 8 locuințe pe o primă suprafață de peste 5000 de mp cu acces din strada Breaza a fost primul pe ordinea de zi a primei ședințe a comisiei de urbanism în noua formulă extinsă, cu patru membri noi și fără arhitectul Romulus Zamfir. Proiectul a primit multe recomandări și observații. Proiectant e arhitectul Sorin Scripcariu, membru proaspăt în comisie. De altfel, el a mai avut un alt proiect pe ordinea de zi care a închis respectiva ședință – un PUZ de pe strada Câmpului, deja aprobat, însă din care unul dintre proprietari nu a mai dorit să facă parte.
Inițial de proiectul de pe strada Breaza s-a ocupat arhitecta Alina Vișan, soția consilierului local Ovidiu Vișan, cei doi deținând o proprietate de teren de peste 4000 de metri pătrați (cuprinsă în etapa II de urbanizare propusă pe strada Breaza). Atunci Vișan motiva că n-a reușit să convingă mai mulți proprietari să participe la PUZ și a venit cu o propunerea parțială de urbanizare.
Detalii AICI despre vechile disucții privind proiectul:
Presiuni pentru construire pe dealurile Clujului unde există zeci de case ilegale
Proiectul de pe strada Breaza-Colonia Breaza, după cum a explicat Scripcariu, a fost ajustat după ce la o ședință precedentă s-a cerut continuarea circulațiilor și spre strada Ionel Teodoreanu, în așa fel încât să se permită urbanizarea întregii zone (masterplan pe 2,6 hectare) și că nu are nimic ieșit din regulament – dezmembrări pentru lărgirea căilor de acces, POT și CUT maxim din Liu, distanțele și regimul de înălțime. E vorba de urbanizarea unui teritoriu mult mai mare, de peste 2,5 hectare, din care se începe cu această primă etapă a PUZ-ului pentru ca cei care au acces de la strada Breaza să poată să-și edifice locuințe.
Arhitectul șef al municipiului, Daniel Pop, i-a indicat să modifice regulamentul Planului Urbanistic Zonal propus în așa fel încât să nu mai prevadă pe toate parcelele mai mici de 550 mp, eventual 450 mp, decât locuințe individuale, nu locuințe semicolective cu câte două unități locative. Apoi i-a mai indicat să mențină distanța de 6 metri de la aliniament și să nu propună 5 metri în așa fel încât să se poată parca în curțile viitoarelor case încă o mașină.
Membrii comisiei au adus în discuție și alte aspecte. Arhitectul Voicu Bozac a arătat că strada Breaza are o pantă mai mare decât cea din normative, peste 9%, pantă despre care a menționat că e conștient că nu mai poate fi corectată, însă a recomandat ca pentru arterele noi să nu se depășească exigențele din normative. Arhitectul Marcel Crișan a propus ca viitoarele străzi care se vor dezvolta în celelalte etape în zonă să aibă profile de 12 metri și nu de 9 metri cum sunt propuse, tocmai pentru a se genera circulații pietonale, locuri de parcare intercalate, copaci. Bozac a spus că este de acord cu propunerea însă în profilul de 9 metri arătând că, din motive tehnice, în astfel de zone unde ar fi nevoie de ziduri de sprijin și investiții costisitoare, drumurile ar trebui să fie lăsate înguste, iar beneficiarii să aducă plus valoare zonei din alte elemente. Arhitectul Dan Domșa a adus o mediere și a arătat că situația poate fi reglată prin instituirea de sensuri unice la comisia de circulație în viitoarea zonă. Arhitectul Mihai Racu a amintit de o temă preferată a viceprimarului Dan Tarcea, „razele de racord la colț, nu știu dacă sunt suficiente să permită virajul fără să se intre pe contrasens.”Boc a spus că nu înțelege ce spune. Racu a revenit și a spus că e preocupat să nu fie probleme de circulație și vecinul să își pună gardul prea în stradă și să nu rămână trotuar, nici spațiu de manevră în intersecție. Viceprimarul Dan Tarcea a preluat tema și a mai cerut ca în proiect să se prevadă pe stradă și un aliniament de arbori, arătând practica de la Consiliul Local din comisia de urbanism care impune automat pe planșe astfel de plantații, în cazul în care nu sunt prevăzute de proiectanți.
Șefa serviciului juridic, Adina Ecaterina Pop, nou venită în comisie, a adus în discuție legalitatea documentanției având în vedere că urbanizarea implică asigurarea de dotări publice și spații verzi (10% din suprafață) și participarea proporțională a proprietarilor la asigurarea lor, dar și la asigurarea rețelelor (25%) iar în această primă etapă se propune doar o stradă nouă și o lărgire a străzii Breaza. Șefa de la Strategii Urbane, arhitecta Andreea Mureșan, a spus că urbanizarea etapizată a fost propusă de proprietarii din zonă și ei și-o vor asuma dar și că cei din etapa a doua de dezvoltare vor face zona verde și cea de servicii, iar cei din această etapă au prevăzut legătura rutieră care permite dezvoltarea celorlalte etape ale urbanizării.
Aflând că e vorba de proprietari diferiți, primarul Boc s-a arătat îngrijorat că aceștia nu vor mai veni să realizeze zona verde sau cea de instituții și servicii și că se vor repeta exemplele din Bună Ziua,unde oamenii și-au făcut case, dar nu au mai făcut și școala promisă. Tarcea a propus ca până la recepția caselor să existe spațiu verde amenajat. Mureșan i-a replicat că e vorba de documentații distincte și nu se susține o astfel de soluție. Șefa Direcției de Urbanism, Corina Ciuban, a sugerat ca proiectul să intre în Consiliul Local odată cu cel pentru etapa doi, unde se va propune spațiul verde și așa va rezulta garanția realizării respectivei zone.
Boc a cerut o soluție pentru ca proiectul să aducă spații verzi în zonă. Scripcariu l-a informat că pe fiecare parcelă sunt spații verzi pe sol natural generoase, de 40%. Arhitectul șef, Daniel Pop, i-a sugerat să renunțe la o parcelă și să propună o zonă verde pentru viitorul ansamblu. Bozac l-a contrazis și a indicat că în acest caz, o soluție ca cea susținută de Primărie în cartierul Grigorescu, unde Planwerk a propus reconfigurarea unor străzi și crearea de mici zone de socializare pentru locuitorii de la case ar fi funcțională deoarece în caz contrar ar rezulta un spațiu verde infim care nu va ajuta cu nimic viitoarea zonă rezidențială. „Dacă spațiile verzi în zonele rezidențiale nu pot căpăta decența unui scuar sau a unui parc, se face risipă de investiție. Nu vreau să comentez acest caz ca unul particular, ci în general. O variantă cu mici puncte verzi in teritoriul zonei rezidențiale care să devină puncte de legătură între cei care locuiesc în aceste zone ar funcționa. În cartierul Grigorescu, a făcut așa ceva Primăria, într-un proiect pe străzile din zona Pieței 14 iulie. Mixând carosabilul, apar zone de socializare. Așa ar trebui să se facă în acest caz. Dacă trebuie asigurate dotări și spații verzi de 10% din suprafața PUZ-ul, înseamnă circa 533 mp sau așa ceva, care pot fi împărțiți în zone verzi publice pentru cei care stau la case”, a recomandat Bozac. Viceprimarul Dan Tarcea a tranșat ca proiectantul să vină cu o propunere pentru a rezolva problema spațiului verde și a arătat că ea va fi discutată la următoarea ședință de comisie, în așa fel încât să se elimine toate suspiciunile că acești proprietari din faza I nu vor mai pune bani și la faza II pentru spațiul verde sau că ceilalți proprietari din faza II nu vor mai veni niciodată să urbanizeze zona și să facă spațiul verde. Cu mențiunea că celelalte licitații existente privind locuințele individuale, plantațiile și distanțele față de aliniamentul străzii să fie respectate, după cum a spus și arhitectul șef.
Celălalt proiect care a închis ședința, tot al arhitectului Scripcariu, a strârnit iarăși discuții privind legalitatea. Proiectul viza construcția de locuințe individuale pe un teritoriu de peste 1 hectar în zona străzii Câmpului și fusese deja aprobat de comisie. Între timp, a explicat Scripcariu, beneficiarii nu au căzut de acord cu un vecin care nu a mai dorit să facă parte din Planul Urbanistic Zonal. Prin noul proiect se propune edificarea a 12 locuințe unifamiliale pe o suprafață de peste 8100 mp iar parcela în cauză, de peste 2600 mp, să rămână nereglementată. Oricum, a arătat proiectantul, ea ar fi grevată de o servitute de utilitate publică. Cei din comisie au pus la îndoială legalitatea propunerii arătând că, în noua formă, proiectul a contrazis studiul de oportunitate inițial. Boc a pasat această chestiune să fie discutată în comisia operativă și la juridic, pentru ca specialiștii să se pronunțe dacă proiectul merge în forma nou propusă sau trebuie luat de la capăt, arătând că trebuie suflat în iaurtul legii, că nu poate să-i aprobe proiecte pe ochi frumoși dacă comportă probleme de legalitate. Ciuban l-a susținut pe Scripcariu.
Arhitectul șef a ținut să îi spună că a prevăzut o alee de 5 metri din strada Câmpului când regulamentul cere 6 metri. Scripcariu a arătat că e o alee privată, de incintă, care deservește o singură casă. Chiar și așa, Boc a ținut să îl penalizeze că transformă zona Câmpului într-un ghetou. „Haiducia, game over. S-a terminat cu haiducia. Fără fofolare domnule arhitect pentru că de asta arată cum arată zonele acestea”, i-a replicat Boc. Cei din comisie i-au mai cerut proiectantului să prevadă un loc de întoarcere mult mai generos de 7 metri pe strada nou propusă, în așa fel încât să poată întoarce mașina de gunoi. Racu a sugerat trotuare la nivel de carosabil, iar Scripcariu a replicat ironic că nu știe de ce nu a venit cu o așa soluție creativă. În final proiectul a fost trimis la comisia operativă care să lămurească, împreună cu juridicul, care va fi soarta sa.
Scripcariu a ținut să îi spună și el primarului Emil Boc, că dacă tot ține la lege și regulament, ar trebui să îl modifice pe cel actual în așa fel încât să apară scris negru pe alb noua exigență a sa și a comisiei, pe care a spus că o susține, de a avea dimensiuni minime noi pentru parcelele cu locuințe individuale sau semicolective – adică 450 mp pentru case individuale și peste 550 metri pătrați pentru o casă cu două unități locative. Și alți proiectanți au arătat că aceste noi pretenții nu existau, spre exemplu, în toamna lui 2020.
Din cei 16 membri ai noi Comisii de Urbanism au for prezenți 14. Au lipsit arhitectul Adrian Iancu și arhitectul județului Claudiu Salanță. În cadrul primei ședințe, primarul Boc a invitat comisia să respecte exigențele de calitate ale vieții la Cluj. I-a indicat să vină cu o propunere în așa fel încât cei care construiesc blocuri să fie obligați să aibă doar centrale de bloc, potrivit noii propuneri pe care ministrul mediului Tanczos Barna vrea să o facă pentru reducerea poluării.
