Președinte al Comisiei de Urbanism a Consiliului Județean Cluj și cel care conduce ședințele, liberalul Alin Tișe a uzat de poziția sa, la ultima ședință de lucru din 4 mai, pentru a le da o lecție unor dezvoltatori imobiliari din Baciu. Investitorii au revenit în Comisie cu proiectul urbanistic al unui ansamblu de 7 etaje și 90 de apartamente, cu spații comerciale și birouri, dorit pe strada Transilvaniei, nr.16-22, în comuna Baciu.

În Comisia de Urbanism, acest proiect a fost botezat „Platinia de Baciu” (având în vedere propunerea de construire similară proiectului Platinia de pe Calea Mănăștur), și avea aviz de oportunitate din vara anului trecut.  După ce unul dintre investitorii implicați în proiect a îndrăznit să se plângă în Comisie că cerințele pe partea de trafic impuse pentru avizarea proiectului sunt prea costisitoare, Alin Tișe a fost gata-gata să supună la vot anularea avizului de oportunitate deja emis pentru proiect (implicit a derogărilor acceptate, un Coeficient de Utilizare al Terenului mai bine decât dublu fața de cel admis), că să le demonstreze  dezvoltatorilor că el este șeful peste urbanismul din Cluj.

Trebuie amintit că președintele Consiliului Județean Alin Tișe este el însuși dezvoltator imobiliar într-o comună din Cluj unde instituția pe care o conduce asigură, prin protocol de colaborare, servicii de urbanism și amenajarea teritoriilor, prin structurile subordonate. Atunci când proiectul lui Tișe pentru construirea unor locuințe în localitatea Sălicea din comuna Ciurila a fost discutat (și avizat fără probleme, chiar dacă propunea un drum înfundat mai generos decât prevăd normativele), președintele Consiliului Județean nu s-a recuzat, doar a avut grijă să se facă puțin dispărut din respectiva ședință a Comisiei.

La ședința de urbanism din 4 mai proiectanții de la firma Maiatec au revenit cu ansamblul rezidențial propus în comuna Baciu, pe artera principală. Ei trebuie să mai rezolve o serie de probleme legate de accesibilitate, retrageri ale ultimului nivel sau „rupere” a zonei comerciale propuse, însă respectivele aspecte se vor lămuri când proiectul va reveni la faza de Plan Urbanistic Zonal (PUZ). Proiectul a fost acceptat în iunie 2022 la faza de oportunitate, cu o serie de condiționări – consolidări, sens giratoriu și pasaj rutier, ruperea zonei comerciale propusă la comun la nivele inferioare ale celor trei blocuri dorite.

La discuțiile din 16 iunie, când a fost declarat oportun proiectul, chiar Alin Tișe a fost cel care a forțat un aviz pozitiv, arătând că „blocurile arată bine”. După discuții care au durat zeci de minute, Tișe a concluzionat că proiectul va fi avizat favorabil, cu condiționări, proiectanții primind ca temă să rezolve toate obiecțiile, inclusiv să discute cu Primăria Baciu proiecte de trafic sau cerințele privind viitoarele spații din cadrul ansamblului care urmează să fie puse la dispoziția instituției.

Proiectul fusese amendat de specialiștii din comisie, însă Tișe a spus că nu mai dorește să amâne avizarea proiectului. S-au formulat obiecții cu privire la numărul de locuri de parcare, arhitecții din Comisie apreciind că nu ar fi suficiente pentru vizitatori sau viitorii locuitori, de asemenea cu privire la circulații, la reconfigurarea zonei comerciale dar și obiecții legate de necesitatea retragerii etajului cu nr.7.

La ședința din 4 mai, când proiectanții au revenit cu PUZ-ul, unul dintre dezvoltatorii implicați în proiect, Ovidiu Stan, a intervenit și s-a plâns că deja trebuie să investească sume considerabile în consolidarea zidului de sprijin din spatele construcțiilor dar și pentru realizarea sensului giratoriu, astfel că e în imposibilitate să mai găsească fonduri pentru executarea unui pasaj rutier, impus în zonă la consultările pe care le-a avut cu arhitectul șef, înainte ca proiectul să ajungă în faza prezentată Comisiei.

De această dată, președintele Alin Tișe a preferat să le arate investitorilor că el este “tatăl” urbanismului clujean și că de el depinde avizarea investițiilor. „Ați ajuns la un rezultat bun pe un teren așa de îngust. Aveți niște coloși. Dacă mă întrebați pe mine, făceam aici un parc”, a spus cu ipocrizie Tișe, de parcă el ar fi dezvoltat foarte multe parcuri în proiectele sale imobiliare.

„Dacă e prețul corect, se poate și parc”, a continuat Ovidiu Stan, încercând în continuare să obțină îngăduință în privința realizării intersecției denivelate. „Suntem câțiva investitori în această zonă, este proiectul Kaufland, Nicolae Badiu, suntem noi și sunt probleme la cum se vor împărți cheltuielile pentru investiție. Ne convine ca luarea în folosință să fie condiționată de realizarea unei girații. Dar impunerea unei intersecții denivelate aduce un cost exagerat de mare, ca investiție, ca timp, ca autorizare, ca realizare”, a adăugat Ovidiu Stan.

Arhitectul-șef al județului, Claudiu Salanță, a arătat în cadrul discuțiilor că s-au impus condiționări pe partea de fluidizare a traficului pentru toți investitorii din zonă care au solicitat derogări de construire (adică să construiască mai mult decât le permite PUG-ul comunei Baciu).

„Din 2016 s-au autorizat 1000 de apartamente în această zonă din Baciu, fără soluții pentru trafic. Acum, la trei investitori li se pune în cârcă o investiție costisitoare. Ar trebui impusă o taxă de urbanizare pe toată comuna și, etapizat, să plătească toți cei care vor să construiască pentru că și ei vor beneficia de pe urma investiției”, a răspuns Ovidiu Stan.

Alin Tișe i-a replicat că, legislația nu permite o astfel de taxă de urbanizare. În schimb, arhitectul-șef al județului Claudiu Salanță a lămurit că, la nivel de urbanism, s-a purtat o discuției cu Primăria Baciu care își va asuma realizarea unor studii de fezabilitate pentru respectiva soluție de fluidizare a traficului (podul cu girație), urmând ca costurile rezultate să fie împărțite între cei 4-5 investitori cu proiecte mari în zonă. „Aceștia nu au încredere unii în alții și cred că se jecmănesc reciproc. Dacă aprobăm proiectele fără această soluție pentru trafic, facem coada până la ieșire din Baciu și blocăm toată comuna. Contribuțiile investitorilor se pot raporta la suprafața utilă rezultată din sporul la CUT (coeficient utilizare teren) adică ce cer investitorii față de cât se permite a se construi, în așa fel încât să nu aibă senzația că sunt jecmăniți. PUG-ul permite un CUT de 1,1.  Nu îți cere nimeni nimic, dacă respecți această regulă. Dacă vrei mai mult, trebuie să faci niște investiții publice”, a mai spus Claudiu Salanță.

„Niciodată nu ne-ați spus că trebuie să facem pod. Sensul giratoriu pe care trebuie să îl realizăm cu cei de la Kaufland are un cost estimativ de 1 milion de euro. Mi se pare corect ca Compania de Autostrăzi să fie cea care să facă podul. Statul are mult mai multe pârghii să se implice într-un astfel de proiect. Noi putem să facem și la CUT de 1,1 pentru că nu ne permitem acest pod. Ca să facem zidul de sprijin trebuie să investim 500.000 de euro, avem și sensul giratoriu. Financiar, nu avem de unde să suportăm”, a mai spus dezvoltatorul din proiectul celor trei blocuri propuse pe strada Transilvaniei.

În discuție a intervenit și arhitectul Vlad Negru care a arătat că un alt investitor cu proiecte în zonă pe care îl reprezintă (Bio Green House care vrea să edifice 25 de blocuri pe 15,5 ha, proiect avizat nefavorabil, deocamdată, la faza de oportunitate în ședința din 9 mai 2023/BGH Baciu, cu asociația Ion Susan (80%) și Alexandra Ranta (20%) este o societate specializată în lucrări de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale, având afaceri de 4,1 milioane de lei și un profit net de 1 milion în 2021, cu șase angajați), intenționează să contribuie la realizarea soluției de trafic.

Vlad Negru a făcut chiar și un calcul, arătând că blocurile de pe strada Transilvaniei câștigă la sporul de CUT acceptat o suprafață utilă de 18.000 de metri pătrați, ceea ce, la un calcul de 50 de euro pe metru pătrat înseamnă 932.000 de euro. Mai mult, Negru a arătat că noul cod al urbanismului care va intra în vigoare (în luna iulie, după cum a informat Salanță) prevedere taxa de urbanism pentru proiecte de investiții publice și este convins că relația între investitori privind contribuția acestora în proiecte se va lămuri, urmând ca această taxă să se raporteze la suprafața desfășurată câștigată prin proiecte de fiecare dezvoltator.

Abordarea dezvoltatorului imobiliar din Baciu a fost prilej pentru președintele Alin Tișe să vină cu o nouă lecție de ipocrizie, insistând chiar să fie supusă la vot anularea avizului de oportunitate și a derogărilor pentru proiect, în așa fel încât investitorii să o ia de la capăt și să revină în Comisie cu o nouă soluție de construire (mult mai puțin decât doresc). Mai precis, Tișe a insistat să le anuleze avizul de oportunitate până în ultimul moment al ședinței, provocându-i pe membrii Comisiei să voteze, însă în final, Ovidiu Stan l-a anunțat că el este unul dintre cei trei investitori în acest proiect și că dorește să meargă mai departe în forma deja avizată ca oportunitate. După această intervenție, Tișe a mimat că poate da dovadă de „îngăduință” și a acceptat ca proiectul imobiliar să fie amânat până când Primăria Baciu va realiza Studiul de Fezabilitate pentru partea care ține de trafic.

De la cârma Comisiei de Urbanism, Alin Tișe a avut mereu grijă să se arate un prieten al investitorilor și proiectelor imobiliare, militând penru aprobarea mai multor investiții controversate în comunele clujene. Fiind chiar el investitor imobiliar în localitatea Sălicea (noul boom al urbanismului din Cluj) și-a exprimat indulgența în Comisie față de unele proiecte și în același timp și față de proiectul său, pentru a distrage atenția de la conflictul de interese în care se află.

Reamintim că Tișe a dispărut anul trecut din ședința online a comisiei de urbanism atunci când s-a discutat proiectul său imobiliar, fără să anunțe sau să se recuze din calitatea de președinte al acestei Comisii. Dacă arhitecții, membri în Comisie, care au proiecte se abțin de la vot atunci când cer avizele comisiei pentru propriile lucrări, Tișe a mimat că nu participă deloc, pentru „a nu-și murdări mâinile”, ceea ce nu înseamnă că influența sa n-a rămas asupra Comisiei, unde proiectul său a trecut fără probleme.

În martie 2022, Comisia de urbanism a CJ Cluj a discutat un proiect imobiliar în Sălicea, pentru introducerea în intravilan a unei suprafețe de peste 6000 de mp dintr-un total de peste 8200 de metri pătrați pentru edificarea a șase locuințe, cuplate. În proiect apărea ca beneficiar și firma Central Investment Plaza, însă pe ordinea de zi au apărut ca investitori doar ceilalți parteneri din proiect – New Adonis Prodserv și alte persoane fizice (Pantelimon Cornel, Bălu Marius, Bălu Claudia Mihaela, Kassai Andreea, Kassai Istvan, Apostol Lucian, Apostol Gabriela și Albu Radu Cornel).

Firma raportată de Tișe în declarația sa de avere, Central Investment Plaza (cu obiect de activitate – cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare proprii) nu a avut angajați în 2021 și a raportat un profit net de 243.450 lei.

În 2020, potrivit termene.ro, compania a avut o cifră de afaceri de 151.819 lei, cu un profit de 106.434 lei, după 3 ani ani de activitate.

Detalii despre discuțiile din Comisia de Urbanism din martie 2022, când s-a aprobat proiectul imobiliar al președintelui Alin Tișe:

Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, derulează un proiect imobiliar în Sălicea, cea mai râvnită localitate de lângă Cluj-Napoca, benefică pentru construire

Vezi și  Cum s-au judecat la urbanism proiectele pentru construirea de locuințe într-o comună de lângă Cluj: Platinia de Baciu cu 90 de apartamente, declarat oportun. Ansamblu cu 170 de apartamente propus în „cartierul chinezesc” de pe Privighetorii, inoportun

sursă foto: colaj CTATU – ședință 4 mai/Capturi

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.