Economiștii UBB FSEGA din Cluj trasează tabelul inflației în România și UE: În regiune, Ungaria e țara cu cele mai mari creșteri de prețuri, iar România stă relativ bine. Inflația e totuși peste media UE
Economie by Actual de Cluj - nov. 21, 2022 0 225
Inflația în Europa a ajuns la un nivel record al ultimelor două decenii. În majoritatea țărilor UE inflația este generată în primul rând de scumpirea produselor energetice, urmată de cea a alimentelor, inflația ajungând și peste nivelul de 20% în cazul unor țări, precum țările baltice sau Ungaria. Inflația din România se află peste media UE, dar, în rândul țărilor din regiune, avem o inflație relativ mai scăzută. subliniază datele centralizate de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. În țări ca Olanda sau Belgia, mai mult de jumătate din nivelul actual al inflației se datorează cheltuielilor cu energia, iar în România aproape 5% din inflația de 13,4% provine de la scumpirea produselor energetice.
Situația în România și în celelalte state membre, pe componente ale inflației:
Economiștii subliniază că Europa se confruntă cu o inflație ridicată, nemaivăzută în istoria continentului în ultimele două decenii: în perioada 2000-2022, inflația medie din UE a fost cu puțin peste 2%, iar ultimele date arată că în Septembrie 2022 acest indicator a ajuns la 10,9% (datele se referă la indicele HICP – Harmonised Indices of Consumer Prices, indice ce permite compararea nivelului inflației între diferite țări din UE). La nivelul României, același indice arată o valoare de 13,4%.
“Deși acest indicator se află peste valoarea medie a UE, în rândul țărilor din Europa Centrală și de Est România stă destul de bine: din regiune doar Slovenia (10,6%) și Croația (12,6%) au o inflație mai scăzută, celelalte țări confruntându-se cu o inflație semnificativ mai ridicată, lista fiind „condusă” de Ungaria cu o inflație de 20,7%”, subliniază Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA, citat de Economedia. Una dintre principalele cauze: cheltuielile crescute ale guvernului inainte de alegerile din 2022.
La nivelul UE, țările baltice se confruntă cu cea mai semnificativă accelerare a prețurilor, indicele HICP depășind 20% în fiecare dintre aceste țări, ajungând până la nivelul 24,1% în Estonia, recordul actual la nivelul UE. De cealaltă parte a clasamentului găsim țări care sunt mai dezvoltate din punct de vedere economic, și se află la o distanță geografică sau economică (în sensul independenței economice față de Rusia și/sau Ucraina) de zona războiului, precum Franța (6,2%), Malta (7,4%) sau Irlanda (8,6%), arată analiza Romanian Economic Monitor. Finlanda reușește, de asemenea, să țină sub control nivelul inflației, nivelul acesteia fiind de „doar” 8,4%.
“Se observă că aproape în fiecare stat al UE, inflația este generată într-o măsură semnificativă de criza energetică, cea mai importantă componentă a inflației fiind generată de cheltuielile privind energia, locuințele și combustibilul. În unele țări, precum Olanda sau Belgia, mai mult decât jumătate din nivelul actual al inflației se datorează cheltuielilor din această categorie. În România aproape 5% din inflația de 13,4% provine de la scumpirea produselor energetice. În continuare, în majoritatea țărilor UE a doua componentă se referă la produsele alimentare, această categorie contribuind de asemenea în mod semnificativ la inflația percepută de cetățenii UE”, arată economiștii UBB.
De ce simțim povara inflației mai greu decât ar indica cifrele statisticie?
“Lista de top a componentelor inflației, respectiv produsele energetice și alimentele, arată de ce populația resimte în mod semnificativ creșterea prețurilor: aceste două categorii de produse fac parte din coșul fiecărui consumator, fiind produse esențiale în viața de zi cu zi a gospodăriilor, ce nu pot fi înlocuite cu alte categorii de produse. Vorbim despre cheltuieli care nu pot fi amânate, ca în cazul unor bunuri de mare valoare sau unele servicii, precum turismul. Creșterea prețurilor produselor energetice și a alimentelor se află cu mult peste nivelul mediu al inflației (surprinsa de indicele HICP), așa că percepția majorității populației privind inflația se află peste valorile medii comunicate de analiști”, menționează Szász.
Amintim, în acest context, că în România produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul II 2022, în medie, 35,1% din consumul gospodăriilor în România, potrivit INS. Următoarea mare componentă în structura consumului (cu 15,5%) e reprezentată de sumele necesare pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili. Adică, împreună, cele două “ramuri” reprezintă jumătate din consumul familiilor din România.
