Economiștii de la UBB Cluj: Proporția importului rusesc din consumul total de gaze în România e de sub 10%. Cum arată harta dependenței în Europa?

În România, proporția importului rusesc din consumul total de gaze era de 8%, la nivelul anului 2019, potrivit unei statistici publicate de echipa Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor. Chiar dacă procentul nu pare îngrijorător, România trebuie să țină cont de faptul că războiul Rusiei în Ucraina ar putea îngreuna aceste importuri de gaze, iar zăcămintele de gaze naturale pe care le are România sunt limitate, atrag atenția specialiștii, citați de Economedia.ro.

“România are o dependență scăzută, proporția importului rusesc din consumul total de gaze fiind sub 10%”, subliniază economiștii. Mai precis, pentru România, 79% din totalul de gaze naturale reprezintă, în 2019, producție internă, 8% vine din Rusia și restul de 13% din alte țări. Nici în anul următor, în 2020, aportul Rusiei la consumul de gaze naturale al României nu a depășit semnificativ pragul de 10%.

În Finlanda și Macedonia, gazele vin integral din Rusia, în Letonia importul din Rusia e la 93% din total, iar în Estonia e de 79%. Există țări unde importul din Rusia nu apare deloc pe piața gazelor: Irlanda, Marea Britanie, Danemarca, Suedia, Belgia, Luxemburg, Portugalia, Spania și chiar Ucraina. De fapt, Ucraina acoperă 63% din necesar din producția internă, iar 37% reprezintă import din alte țări. Danemarca și Suedia sunt țările care stau cel mai bine la producția internă: un procent de 77% din total.

Merită menționat că în Germania, cea mai puternică economie europeană, aproape jumătate din gazele naturale vin prin import din Rusia și cealaltă jumătate e reprezentată de import din alte țări.

Cele mai recente date publicate sunt din 2019, dar economiștii spun că tabloul rămâne relevant și pentru această perioadă.

“Deși cele mai recente date privind importul de gaze naturale, publicate de Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) se referă la anul 2019, corelând aceste informații cu datele istorice din domeniul comerțului exterior al României, se poate observa că ponderea țărilor în importurile de materii prime în România nu se schimbă semnificativ de la un an la altul. Astfel, Rusia de exemplu a avut o pondere constantă de-a lungul ultimilor 5 ani de aproximativ de 40% din totalul importurilor de combustibili fosili, categorie ce include materii prime precum petrolul, gazele naturale și cărbunele. De altfel, Rusia are cea mai mare pondere dintre toate țările de unde România importă aceste produse”, precizează Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare și prodecan al FSEGA.

La solicitarea Economedia, echipa de cercetare de la UBB- FSEGA, coordonatorul proiectului, Csala Dénes și Csiki Ottó, au sintetizat câteva informații din tabloul relațiilor economice româno-ruse.

Analiza sectorului de gaze naturale arată că România își acoperă consumul anual într-o măsură foarte mare (79%) din producție proprie, iar importurile rusești acoperă doar sub 10% din consumul total, ponderea rămasă provenind din importuri din alte țări. Merită menționat, în acest context, că următorul actor important pentru România în tabloul importurilor de gaze e Ungaria, care figurează cu 12% din total.

“Conflictul militar actual va îngreuna aceste importuri de gaze, în special cele venite din Rusia. Având în vedere că zăcămintele de gaze naturale din România sunt limitate – conform unor estimări acestea vor fi exploatate în întregime în mai puțin de 9 ani), iar importurile rusești prezintă incertitudini majore în viitor, pe termen lung trebuie găsite noi soluții pentru acoperirea consumului domestic”, menționează Szász Levente.

Nici un comentariu

Actual de Cluj