Închide

Economia locală, tot mai săracă în inovare

EconomieTop News by Kristina Reştea - iul. 29, 2018 0 145

Ponderea întreprinderilor inovatoare din România a scăzut cu 2,6 puncte procentuale în perioada 2014-2016, faţă de perioada 2012-2014, la 10,2%, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS).  Conform statisticii, cele mai inovatoare activităţi economice au fost cele de servicii în tehnologia informaţiei – 25,1% şi fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice – 24,2%. În topurile europene, România e considerată „inovator modest” şi nici măcar centrul economic Cluj nu străluceşte la acest capitol, chiar dacă vorbim despre activitatea dintr-un sector în care ne-am aştepta să vedem inovare: IT-ul.

Întreprinderile inovatoare de produse sau procese au avut o pondere de 5,4% în total întreprinderi, în scădere cu 1,1 puncte procentuale, în comparaţie cu perioada 2012-2014, când s-a înregistrat o pondere de 6,5%. Întreprinderile inovatoare din sectorul industriei au avut o pondere de 10,3%, în scădere cu 2,3 puncte procentuale comparativ cu perioada 2012-2014, în timp ce întreprinderile inovatoare din sectorul serviciilor au înregistrat o pondere de 10%, în scădere cu 3,1 puncte procentuale, comparativ cu perioada 2012-2014.

Întreprinderile mari sunt mai inovatoare (17,9%), comparativ cu întreprinderile mijlocii (11,9%) şi cele mici (9,3%). Această tendinţă s-a remarcat şi pe cele două sectoare de activitate: industrie şi servicii. Cea mai inovatoare activitate economică din sectorul serviciilor a fost activitatea de servicii în tehnologia informaţiei, cu 25,1%, urmată de activitatea de cercetare-dezvoltare – 20,4%. În sectorul industrie, cele mai inovatoare activităţi economice au fost fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice 24,2%, urmată de fabricarea substanţelor şi a produselor chimice – 19,7%.

După tipul inovaţiei implementate, în perioada 2014-2016, cele mai multe întreprinderi inovatoare au implementat metode de organizare – 5,8% şi metode de marketing – 5,1%. Ponderea întreprinderilor inovatoare de produse a fost de 3,3%, iar a celor inovatoare de procese 3,5%.

În perioada 2014-2016, ponderea întreprinderilor care au introdus produse noi pe piaţă a crescut foarte puţin – cu 0,1 puncte procentuale, (1,4% faţă de 1,3%), în timp ce ponderea întreprinderilor care au introdus produse noi pentru întreprindere a scăzut cu 0,3 puncte procentuale (2,6% faţă de 2,9% în perioada 2012-2014). În perioada 2014-2016, din totalul întreprinderilor inovatoare de produse (bunuri), 52,2% au dezvoltat inovaţiile în propria întreprindere, 25,2% din întreprinderi au introdus bunuri împreună cu alte întreprinderi, 6,0% le-au realizat prin adaptarea sau modificarea bunurilor şi 2,2% au fost realizate în alte întreprinderi.

 

Piaţa locală ţine în viaţă companiile

Cea mai importantă piaţă de desfacere a produselor rămâne piaţa locală sau regională, menţionată de 90,5% din totalul întreprinderilor inovatoare, urmată de piaţa naţională cu 74,3% şi piaţa Uniunii Europene cu 58,8%. Din totalul întreprinderilor inovatoare, doar 31,2% au indicat că şi-au vândut produsele în alte ţări.  În anul 2016, valoarea totală a cheltuielilor pentru inovaţia de produse sau procese a fost de 1.814,2 milioane lei. Comparativ cu perioada 2012-2014, în perioada 2014-2016, finanţarea publică a întreprinderilor a crescut cu 17,6 puncte procentuale, de la 20,8% la 38,4%.

În perioada 2014-2016, numărul întreprinderilor inovatoare cu acorduri de cooperare pentru realizarea activităţilor inovatoare a crescut cu 2,5 puncte procentuale, ajungând la 17,9%, faţă de 15,4% în perioada 2012-2014.  Principalii parteneri de cooperare ai întreprinderilor inovatoare au fost furnizorii de echipamente, materiale, componente sau software 9,3% şi universităţi sau alte instituţii de învăţământ superior 9,1%. Pe sectoare economice, în sectorul industriei se cooperează mai mult decât în sectorul serviciilor.

În Regiunea Nord-Est s-au înregistrat cele mai multe IMM-uri inovatoare care au primit finanţare publică (3,4%), iar cele mai multe IMM-uri care au cooperat pentru activităţi inovatoare cu alte întreprinderi sau instituţii, s-au înregistrat în regiunea Nord-Vest, respectiv 2,6%. În Regiunea Sud-Est au fost cele mai multe IMM-uri inovatoare de produse noi pentru întreprindere (2,0%), iar în Regiunea Bucureşti-Ilfov au fost cele mai multe IMM-uri inovatoare de produse noi pe piaţă (0,6%).

Amintim, în acest context, că România este un „inovator modest”, potrivit datelelor Comisiei Europene. De fapt, România a ajuns pe penultimul loc in Topul European al Inovarii, doar Ucraina având un scor mai rău decât ţara noastră. Performanţa a scăzut cu 14,1% faţă de media Uniunii Europene din 2010 şi până acum, arată clasamentul din 2017 care compară datele din 2010 cu cele de anul trecut. Astfel, dacă in 2010 inovaţia era la 48% din media UE, acum a ajuns la 34 de procente. Potrivit Global Competitiveness Index, publicat de World Economic Forum, România e abia pe locul 96.

Nici Clujul nu străluceşte la acest capital, nici măcar în sectorul momentului: IT. Un studiu realizat la comanda unei asociaţii din domeniu, ARIES Transilvania, şi publicat anul trecut a realizat un sondaj printre companiile locale şi a alcătuit o listă cu „piedici în calea inovării”, realizată în urma discuţiilor cu antreprenori locali. Printre acestea: lipsa de viziune spre inovare a antreprenorilor, dar și a angajaților, lipsă de timp, costuri mari şi lipsă de capital care să finanţeze ideile noi şi bune.

Asta cu toate că, de aici încolo, calea spre afaceri bune ţine tocmai de inovare.  „Ideea, de aici, e să mergi în sus pe lanțul valoric. Sunt deja multe companii cu centre de dezvoltare aici, puteți găsi cercetare pe teme fierbinți în lume. Am urcat pe lanțul valoric. Ce urmează? Și cu centre de Cercetare-Dezvoltare, cantitatea de resurse e limitată; trebuie să mergem mai sus. Asta înseamnă inovare. Startup-uri”, spunea antreprenorul Florin Talpeș, fondator BitDefender la cea mai recentă ediţie a conferinţei Techsylvania de la Cluj.

Citeşte şi:

Clujul se visează „Capitală a Inovării”, dar nu prea inovează. Care sunt motivele (studiu)

 

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu