„Noul” Conti. Ce părere au arhitecţii despre reabilitarea clădirii simbol de la Km 0 al oraşului?

După ani şi ani de abandon, după un accident în care o bucată din bătrânul palat a rănit un trecător, după tranzacţii, promisiuni şi o vreme de „ascunziş” după schele, clădirea fostului hotel New York – Continental are „faţă nouă”. De aproximativ două luni, schelele și pânzele de pe Conti sunt jos, faţada a fost dezvelită, chiar dacă la interior e încă mult de lucru. „Dezvelirea” clădirii simbol din centrul oraşului a fost întâmpinată cu entuziasm pe reţelele de socializare, dar şi cu unele critici, dintre care multe s-au îndreptat împotriva agresivului iluminat nocturn. Am vrut, însă, să vedem şi ce cred specialiştii despre felul în care arată acum imobilul monument istoric, aşa că am adunat câteva păreri din rândul arhitecţilor clujeni.

Firma beneficiară a proiectului, SC Napocamin, dar și firma care se ocupa de lucrările de construcţie, Napoca SA, erau controlate de omul de afaceri Ioan Bene, în prezent condamnat la închisoare cu executare pentru dare de mită, dar fugit din ţară. De proiectul pentru reabilitarea hotelului s-a ocupat în primă fază biroul Tektum, ulterior retras din proces, iar pe panoul de şantier afişat în timpul lucrărilor apărea ca proiectant general firma SDC Proiect şi Arhimar pentru partea de Arhitectură.

Cum vi se pare „noul” Conti?

Arhitectul expert al Primăriei Ligia Subțirică (fost arhitect-șef al orașului) a explicat că fostul Hotel Continental se va transforma în galerie comercială. La parter s-a autorizat o funcțiune de cafenea și restaurant. La etajul 1 s-au mai păstrat câteva camere în regim hotelier, iar la etaje vor fi spații comerciale. Subțirică a mai menționat că prin proiectul care a stat la baza autorizației de construire pentru continuarea lucrărilor eliberată la final de 2017 de Primăriei s-a încercat păstrarea cât mai multor elemente autentice ale clădirii și că din acest punct de vedere proiectul este mulțumitor.

Vasile Mitrea, membru în secţiunea Urbanism şi Zone Protejate a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice:

„E acceptabil. Nu am reproșuri deosebite, dar lucrarea ar fi meritat cu siguranţă mai multă atenție la detalii. Culorile acelea sunt discutabile. Au pus fațada în condiții civilizate, problema e la interior. Ce se va întâmpla acolo? Ar fi meritat să se pună în valoare detalii, iar fondul ar fi trebuit să aibă o nuanță mai închisă – un bej, ar fi fost mai în acord cu ce se întâmpla în perioada când a fost construit hotelul”

Tulogdy Laszlo, unul dintre arhitecții care în urmă cu mai mulţi ani au lucrat la o variantă de proiect:

„Fațada albă nu seamănă cu ce am propus în proiectul nostru. E o variantă prea simplistă pentru o clădire eclectică, dar, până la urmă, asta e chestiune de abordare. Dacă vrei să redai perioada de glorie a clădirii, aceasta nu așa arăta; nu monocrom, avea mai multă culoare. Mergi pe o astfel de variantă (albă, n.red.) dacă vrei o abordare contemporană. Pentru varianta clădirii din perioada sa de glorie trebuie ceva mai bogat. „Colorat” nu înseamnă că trebuia ca imobilul să fie albastru, roz, ci spun „colorat” în sensul de a avea mai multe nuanţe – de bej. Adică o diversitate mai bogată. M-aș fi dus pe bej, cu diferite nuanțe. E o chestiune subiectivă, aș fi tratat proiectul mai în acord cu perioada în care s-a construit clădirea. Iar acum 100 de ani nu se construia așa”.

Adrian Borda, membru în Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, şeful echipei de proiect pentru actualul PUG:

„Nimeni din partea Conti nu a trecut pe la Monumente de vreun an. Probabil lucrările s-au făcut în baza unor avize mai vechi. Avizul de la Comisia de Monumente e obligatoriu, numai că un astfel de aviz nu are termen. Neavând termen de valabilitate, el poate fi invocat și acum. În general e urât. Tâmplăria înlocuită e greșit desenată, la ferestrele circulare. Intervenția e o măgărie. Iluminatul e dezastruos. Sunt foarte dezamăgit de cum arată clădirea. După atâția ani și atâția bani băgați acolo, putea arăta mai bine. Ce sperie foarte tare e iluminatul. Dar nici culorile nu sunt ok, bejul acela e folosit greșit. Şi totuşi, s-au străduit, au făcut chestii complicate, dorința a existat”.

Daniela Maier, preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România, filiala Transilvania:

„Orice reabilitare de clădire în centru înseamnă o investiţie mare din partea proprietarilor şi e de apreciat; aşa că nu aş intra în detalii. Aş schimba luminile, asta chiar nu e ok. Dar cred că e un pas foarte bun pentru centrul oraşului, pentru ca acest centru să existe. Evident că se vede diferenţa de detalii de tâmplărie realizate la 1900 şi tâmplăria realizată acum din profile făcute industrial, faţă de profilele relizate manual şi alte lucruri de genul acesta; dar nu cred că are sens să intrăm în detalii. Când centrul încpe să pulseze, efectele sunt beneficie pentru întregul oraş. Când m-am născut eu, tatăl meu a băut dimineaţa la Conti, majoritatea nunţilor din familie au fost la Conti. Mulţi clujeni au astfel de amintiri legate de acest loc. Când centrul funcţionează corect, când atrage vizitatori şi investitori, când are funcţiunile potrivite, când proprietarii îşi asumă reabilitarea clădirilor – lucrurile acestea sunt de bun augur. Dacă şi lucrările de la interior vor respecta detaliile iniţale cel puţin în aceeaşi măsură, suntem pe drumul bun”.

Şerban Ţigănaş, fost preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România:

„O discuție despre ce se vede după ce s-au înlăturat schelele de pe clădirea Continentalului e evident prematură. De ce ? Pentru că se pare că mai e mult până când clădirea să fie redată utilizatorilor, fiind vorba doar de o igienizare a fațadei pentru a nu mai fi periculoasă pentru viața oamenilor de pe stradă. Să ne aducem aminte că din prea bună gestiune, proprietarii care s-au succedat în ultimii aproape 30 de ani au reușit să scoată clădirea din circuitul public, să o facă inutilă și să o ruineze. Acum se restituie o imagine modificată, aseptică, albită excesiv, și la propriu și la figurat. Vorba aceea : ”afară e vopsit gardul…înăuntru e leopardul”. În cazul nostru înăuntru nu e încă nimic, dar speranța există. Să îi întrebăm pe specialiștii în conservare dacă lucrările sunt de bună calitate. Acest aspect e interesant și nu se vede cu ochiul liber. E vorba despre materialele folosite, calitatea detaliilor, acuratețea execuției. Cât despre opțiunile cromatice și mai ales despre iluminatul nocturn multicolor, nu pot să spun decât că mă bucur pentru că sunt reversibile. Le consider, mai ales iluminatul, neinspirate. Totul îmi pare un exercițiu de suprafață, de fațadă, pe care îi las pe alții să îl descoase și comenteze. De ce ? Ce înseamnă ? Cui servește ? Continentalul e o clădire minunată. E greu să i se ia această calitate. Evident, nu trece prin cea mai bună perioadă a vieții lui, chiar și așa fardat ca de teatru kabuki. Sunt oare prea critic și nu știu să mă bucur de faptul că e mai bine ca înainte ? Nu cred. Apreciez eforturile, intențiile, dar le consider insuficiente pentru a obține calitatea necesară pentru o clădire iconică. Cred că cineva nu iubește suficent Continentalul…”

Vlad Rusu, arhitect premiat pentru renovarea Palatului Cultural de la Blaj, responsabil de reabilitarea Turnului Pompierilor la Cluj:

„Deocamdată restaurarea fostului Hotel New York este departe de a fi încheiată. Clădirea a beneficiat de intervenții de restaurare la fațade, care să permită dezvelirea acestora, după o lungă perioadă de timp în care acestea au fost protejate cu mesh-uri. E un pas inainte, însă procesul de revitalizare a unei clădiri reper pentru Cluj trebuie să pătrundă mai în profunzime, să imagineze scenarii de utilizare și noi funcțiuni adaptate nevoilor comunității de azi. Ori toate acestea presupun acțiuni responsabile, documentate și atente la caracterul intrinsec al clădirii, pentru ca aceasta să nu-și piardă elementele valoroase existente la interior și exterior. Aș puncta ca un element pozitiv faptul că pe timpul zilei exteriorul clădirii arată decent, dat fiind parcursul anevoios pe care l-a avut procesul de proiectare și cel de execuție. Din păcate, nu pot spune același lucru despre imaginea fostului hotel noaptea, soluția iluminatului arhitectural fiind total nepotrivită condiției sale de monument istoric (iluminat multicolor, necorelare între sursele de iluminat și elementele arhitecturale, nevalorificare a pieselor de detaliu). În astfel de situații trebuie integrate un scenariu și un sistem de iluminat adaptate fiecărei clădiri în parte, în care cerințele fotometrice și alegerea surselor de iluminat să potențeze calitățile arhitecturale și nu să le ducă în derizoriu”.

Szabolcs Guttmann, fost arhitect-şef al Sibiului, responsabil de lucrări de intervenţii de urgenţă şi reabilitare pentru mai multe clădiri din centrul istoric al Clujului:

„Această clădire valoroasă merita un studiu mult mai amplu, dar măcar a ajuns într-o formă de conservare. Hotelul nu a fost alb, cu siguranţă, aşa că pentru mine e puţin ciudat să văd acum o astfel de culoare, pe clădire de sfârşit de secol XIX, în Cluj. Sunt coloane care arată culoarea pietrei, fără soclu. E ciudat. Dar cu culorile te mai poţi juca, să sperăm doar că materialul folosit e e benefic pentru clădire, să nu fie probleme de compatibilitate”.

Imagini cu bucăţile căzute pe trotuar, după accidentul care a declanşat intervenţiile de urgenţă:

Conti, înainte de lucrările de reabilitare a faţadei:

Conti, noua variantă:

S-au dezvelit şi faţada dinspre strada Napoca şi cea dinspre str. Universităţii

Varianta cu lumini de noapte:

Foto: Nicu Cherciu

Am reuşit să surprindem câteva imagini în interiorul clădirii, imediat după ce s-au dat jos schelele de la exterior şi urmau să înceapă intervenţii şi în palat:

Conti, în interior, la unul dintre probabil ultimele evenimente ținute aici înainte ca și acest spațiu să intre în șantier:

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.