O verificare de rutină făcută recent de polițiștii locali din cadrul Serviciului Ordine şi siguranţă publică a arătat că a devenit o practică pentru taximetriștii din cea mai mare comună din România să lucreze, ilegal, în Cluj-Napoca, chiar în centrul orașului. Și în luna noiembrie au mai fost depistați conducători auto care derulau activități de taximetrie, nelegal, în zona gării din Cluj, deși aceștia erau autorizați să practice taximetria doar în Florești. Cei din breaslă spun că acțiunile făcute de polițiștii locali sunt formale și se mai aplică sancțiuni tocmai pentru ca acest fapt să-i liniștească pe cei care fac reclamații că se încalcă teritoriul întrei taximetriștii din Cluj și cei din Florești. În ciuda conflictului, dușmanul numărul unu al taximetriștilor rămâne Uber.

Doi conducători auto care derulau activități de taximetrie în municipiul Cluj-Napoca, în baza unor autorizaţii taxi eliberate de Primăria Floreşti au fost depistați zilele trecute așteptând clienți în standurile din oraș aflate în Piața Mihai Viteazu și în Piața Lucian Blaga. Acțiunea a fost una derulată de poliștii locali din cadrul Serviciului Ordine şi siguranţă publică în timp ce patrulau prin oraș. Potrivit primăriei, cei doi taximetriști au fost sancționați, în conformitate cu prevederile H.C.L. nr. 109/2010, amenzile aplicate fiind în valoare de
500 lei fiecare. În urma unei acțiuni din luna noiembrie, derulată tot de către polițiștii locali din cadrul primăriei Cluj-Napoca,  taximetriștii din Florești au fost depistați așteptând clineți în standurile de la gară. Aceștia au fost de asemenea sancționați.

În Cluj-Napoca sunt 2560 autorizații eliberate pentru taxi, însă taximetriști sunt în jur de 4700 pentru că pot lucra mai mulți pe aceeași mașină. În timp ce în comuna Florești sunt eliberate peste 50 de autorizații de taxi. Cursele Cluj-Napoca Florești și invers sunt însă cele mai bănoase pentru cei care practică taximetria, mai ales că în Florești locuiesc foarte multe persoane care accesează serviciile de taxi. Amenzile aplicate „se recuperează” repede de către cei sancționați. În plus, practica reclamațiilor este însușită atât de către taximetriștii din Cluj-Napoca cât și de către cei din Florești care se acuză reciproc de concurență neloaială prin practicare ilegală a taximetrilei în Florești, respectiv în Cluj-Napoca. Cei din breaslă spun că acțiunile făcute de polițiștii locali sunt formale și se mai aplică sancțiuni tocmai pentru ca acest fapt să-i liniștească pe cei care fac reclamații.

Acum câțiva ani, când primarul Boc și primarul din comuna vecină, Florești, Horea Șulea, nu făceau parte din același partid, taximetriștii din Florești presau administrația locală să regleze conturile. Adică să aplice sancțiuni prin apel la agenții rutieri taximetriștilor din Cluj-Napoca care fac frecvent taxi pe teritoriul Floreștiului deservind complexul comercial de tip mall care se află aici și care e mană de clienți. Astfel de acțiuni erau la ordinea zilei. Taximetriștii din Florești erau prinși în Cluj-Napoca și sancționați. Iar cei din Cluj-Napoca, prinși în Florești și, la fel, amendați.

Războiul în taximetriștii din Cluj și cei din Florești nu mai este unul așa încrâncenat, după cum spun reprezentanții breslei, mai ales că de anul trecut toți taximetriștii au un dușman comun în cei de la Uber. Interziși în primă fază să deservescă Clujului de către instanță, însă din nou pe piață după ce au contesta măsura. Aici detalii: Taximetriștii scot Uber din Cluj.

Cluj-Napoca are și alte probleme referitoare la utilizarea serviciilor de taxi. Clujul are o piață de taxi mult mai dezvoltată decât mari capitale din Europa Centrală și de Vest, dezvoltarea acestei forme de mobilitate de nișă fiind explicată prin nevoia de a umple goluri lăsare de insuficienta dezvoltare a transportului public în oraș. Aceasta este concluzia unui studiu coordonat de profesorul universitar Benedek Jozsef de la Facultatea de Geografie din cadrul Universității Babeș-Bolyai. În plus, cercetarea care a avut ca temă mobilitatea și segregarea socio-spațială în Cluj a arătat că tocmai populația cu venituri reduse este obligată, prin absența unor politici locale ale primăriei, să apeleze la forme alternative de mobilitate, cum este taxiul, tocmai pentru că în zonele respective infrastructura de transport public nu e suficient capacitată. AICI DETALII: De ce avem o piață de taxi mai dezvoltată ca în marile capitale europene și cum administrația locală obligă oamenii săraci să le folosească

Citește și:

Taximetriștii care fumau la gară sau aeroport, “arși” la buzunare