Închide

Două treimi din cancere apar aleator. Oncolog clujean cu carieră de 30 de ani: ”sunt rezultatul ghinionului dacă vreți”. Cum poți preveni restul de o treime: ”terapia naturistă nu are valoare. Nu există deloc”

SănătateTop News by Mihai Prodan - aug. 10, 2019 1 15437

Sute de persoane lovite de crunta boală care e cancerul în multele lui forme vin la Cluj cu speranță – la Institutul Oncologic ”Ion Chiricuță”, unul dintre cele doar trei astfel de institute din țară, bolnavii vin din toate colțurile țării în speranța că vor reuși să aline, dacă nu să elimine, această cumplită boală mortală.

Ce putem face ca să evităm, în măsura în care se poate, să contractăm această boală, și cum putem lupta cu ea? actualdecluj.ro a vorbit cu unul dintre specialiștii oncologi de la IOCN, doctorul Tudor Ciuleanu, și îți spune cum te ferești de această boală.

Carnea roșie a fost dovedită ca agent prin care oamenii pot contracta cancerul: ”consumi prin această carne roșie viruși care se pot încorpora în ADN-ul propriu și pot genera un cancer peste câteva zeci de ani”, spune Ciuleanu. Este doar un mod prin care poți ajunge să fii lovit de această boală și, din păcate, în mare parte din cazuri e greu să te ferești de ea. ”Profilaxia cancerului poate și nu poate să fie făcută. A fost un articol în Nature acum câțiva ani foarte interesant prin care se arăta că două treimi din cazurile de cancer sunt rezultatul ghinionului dacă vreți, apar în celulele noastre mutații în ADN care pot genera și care se acumulează și pot fi de natură să genereze un proces malign. Se poate întâmpla aleator și nu poate fi influențat cu nimic, din ce știm noi. 2/3 din cazurile de cancer vor fi indiferent de cum am trăi sau ce am face datorită acestui proces de alterare a ADN-ului”, spune oncologul.

Cum ne putem feri, însă, de restul de o treime? ”Restul de 1/3 ar putea fi prevenite. Câteva măsuri simple există, cea mai simplă și care ar avea un impact mare este abandonarea completă a fumatului. Dacă s-ar abandona azi, peste 15-20 ani numărul de cancere pulmonare ar scădea cu 85%. Cancerul pulmonar este cel mai mare ucigaș dintre toate cancerele ca număr de pacienți afectați și pe de alta ca prognostic, e unul dintre cancerele grave. Renunțarea la fumat ar fi o metodă foarte eficientă de profilaxie, lucrurile se văd deja în țările unde există legistlație care interzice fumatul în locurile publice și lumea e conștientă de cât de nociv e fumatul incidența a început să scadă și este constantă această scădere, cu 1-2% pe an, este clară panta descendentă. Sunt și alte tipuri de cancer, din sfera ORL, cauzate de fumat. Acolo în amestec cu băuturile alcoolice, în special cele tari. Cancerul de sân poate fi afectat, cel de vezică urinară. Acesta (renunțarea la fumat-n.red.) ar fi un lucru extrem de important”.

În afară de renunțarea la fumat – sau, mai bine, a nu începe să fumezi de la bun început, o soluție este renunțarea și la băuturi alcoolice tari. ”Există cancere din această sferă care au altă etiologie, atunci argumentul că cineva n-a fumat și a făcut cancer pulmonar nu e un argument împotriva abandonării fumatului. Cam 15-20% sunt generate de alte cauze. În primul rând e importantă edeucația, să nu începi să fumezi. E cel mai important lucru. dacă ai început e util să îl abandonezi oricând. Din ziua respectivă începe să scadă riscul. Păcatul se șterge total cam în 20 de ani.
La băuturile alcoolice e o nuanță, pentru că nu orice consum de băuturi alcoolice este nociv, a fost un studiu epideomiologic mare care a arătat că a consuma un pahar de vin roșu pe zi nu e neapărat nociv. Dar bariera asta e de maxim atât. Cine consumă mai mult este deja un hazard pentru sănătate, e o patologie indusă de alcool, inclusiv cancerul, de exemplu cancerele ORL. Trebuie să avem această barieră bine pusă. Dincolo de un pahar alcoolul devine nociv”.

Modul de viață, în întregime, este un factor care reduce șansele apariției cancerului. În cadrul acestuia alimentația corectă deține un rol important. ”Alimentația e faorte mult discutată și nu e subiectul meu favorit. Ideea este – e foarte greu să previi cancerul mâncând într-un anumit fel. A venit la mine o femeie tânără, sportivă, cu un mod de viață exemplar – nu fuma, consuma numa raw vegan – totuși a făcut un cancer metastatic pulmonar și nu voia să creadă că s-a putut aceasta cu modul ei de viață foarte sănătos să facă un cancer. Cam 2/3 din cancere nu sunt vina noastră, sunt ghinionul nostru, vin din acele mutații genetice care apar aleator. Însă alimentația e clar că poate determina cancere în anumite condiții. Modul de preparare poate genera carcinogeni, de exemplu prepararea la temperaturi mari, carnea prăjită, afumată, poate genera carcinogeni prin modul de preparare. Excesul de prăjeli, grăsimi, afumături e cancerigen. Dar excesul nu înseană că nu putem mânca un grătar, o carne roșie, ci să o tamponăm cu o varietate de alimente, să fie suficiente fibre vegetale care pot cumva neutraliza efectul negativ al acelei părți carcinogenice din carnea roșie.  Laptele nepreparat termic poate transporta virusuri oncogene, în el pot să fie viruși care se încorporează în genomul uman, în ADN-ul nostru, și peste câteva zeci de ani pot produce un cancer.

Alt lucru pe care îl putem face este vaccinarea, împotriva cancerului de col uterin este demonstrat că este eficient.
Recomand această vaccinare pentru toată populația vizată. A fost o greșeală atunci când foarte multe familii au refuzat vaccinarea copiilor pe considerentul că sunt efecte secundare. În plus ca să reducem riscul de cancer să facem acel screening unde se poate face. Screening eficient înseamnă a depista cancerul când încă el nu are niciun fel de simptom, prin metode de screening care ne fac capabili să depistăm cancerul înainte să se manifeste clinic și prin ea vom diagnostica acea tumoră într-o fază incipientă și avem șanse mult mai mare de supraviețuire.

Cancerul mamar, unde screening-ul se face practic și prin autopalpare dar și prin mamografie, cancerul de col uterin prin testul Babeș-Papanicolau care e foarte eficient de depistare într-o fază precoce și perfect curabilă.

Cancerele colorectale care pot fi descoperite și ele prin testul de depistare a hemoragiilor coroborat cu o colonoscopie, cancerul prostatei care poate fi depistat prin testarea din sânge, și mai recent și cancerul pulmonar beneficiază de screening prin CT cu doză redusă, însă această metodă de screening este greu de generalizat chiar în țările chiar potente financiar pentru că presupun o infrastructură cu foarte multe aparate peste tot, poopulația la risc să facă 4 CT-uri într-o perioadă de vârstă. Sunt testări genetice care pot fi făcute și din sânge care în anumite configurații sugerează risc crescut. Dar problema este că testările deocamdată nu sunt rambursate și nici nu trebuie făcute de toată lumea. Testările sunt costisitoare, de ordinul a mii de euro”.

Împotriva cancerului se luptă cu chimioterapie, radioterapie și, mai nou, imunoterapie – aceasta din urmă de doar câțiva ani iar în centrul ei stă fortificarea organismului ca să lupte el singur cu această boală, spre deosebire de terapiile de până acum, care țintesc celulele tumorale. Ciuleanu explică: ”s-a progresat mult în ultimii 15 ani și 5 ani. În urmă cu 15 ani s-a deschis epoca terapiei moleculare țintite, după ce două echipe idenpendente au descifrat codul ADN uman și s-a catalogat secvența de nucleotide iar acum avem aceste bibioteci de secvențe ale ADN-ului.
Și prin asta deodată s-a deschis un orizont de a caracteriza modificările genelor, se pot detecta mutații punctiforme în aceste gene și care pot genera proteine care după aceea să fie aberate și să ducă la procesul de cancerizare.
Costul acestor investigații a scăzut foarte mult, costa milioane de dolari la început să faci genomul pentru că erau experimente, acum costă câteva mii de dolari o testare din aceasta completă a genomului. Lucrurile au progresat extraordinar de mult.
S-au detectat și numeroase ținte moleculare care pot fi blocate sau stimulate de anumite medicamente, terapiile moleculare țintite. S-a văzut care sunt căile de cancerizare și nu sunt foarte multe, cam 6 căi principale și 6 căi secundare de cancerizare ca niște drumuri care duc de la stimulii de la suprafața celulei unde sunt niște receptori care transmit această informație prin citplasmă către nucleu și determină modificări la nivel nuclear. Aceste căi de cancerizare sunt limitate, majoritatea sunt deja bine definite și cunoscute. E ca și cum am merge de la Cluj la București pe Valea Prahovei, pe valea Oltului ori pe Transfăgărășan. Sunt doar câteva drumuri. Așa e și procesul de cancerizare, urmează niște căi, există stații obligatorii de transmitere a semnalului și pot fi țintele acestor terapii.
Sunt medicamente complexe cu structură voluminoasă în sinteza cărora intră și microoraganisme vii și asta ține de microbilogii. Nu pot fi sintetizate într-o garsonieră, ci cer firme farmaceutice cu linii de producție cu culturi de celule controlate, proceduri apropiate din sălile de operație ca sterilitate și complexitate. Altă categorie sunt moleculele mici, care pot fi sintetizate oriunde dacă ai formula chimică, dar care sunt inteligente în sensul că se potrivesc ca și cheia în broască să blocheze sau să stimuleze, acestea sunt inhibitori ai proteinchinazelor, elefanții și vulpile sunt terapiile moleculare țintite pe care le avem azi. Sunt în continuare definite tot mai bine. Aș lua exemplul cancerului bronhopulmonar, la sfârșitul anilor 90 se știa doar că este de exemplu cu celule mici sau non-microcelular, fără celule mici. Deci erau două categorii mari. Atunci tratamentul era unic, chimioterapia pentru toate cancerele bronhopulmonare. Prin anii 2004-2005 a apărut o primă personalizare a tratamentului în funcție de histologie. S-a văzut că două medicamente pot să fie date doar în cancerele nonscuamoase. și sunt nocive sau nu sunt eficiente în cancerele scuamoase. atunci a apărut o primă personalizare, se potrivesc doar la unele și trebuia să știm care e tipul histologic. Prin 2008 s-a văzut că o dată cu apariția terapiilor țintite se pot identifica și anumite mutații conducătoare, driver, care sunt mai importante decât celelalte în sensul că aduc după sine cancerizarea pe un făgaș foarte bine precizat și într-un ritm foarte rapid. O parte din pacienții cu cancer s-a văzut, 25% au mutații pe o genă. Dar nu există până în acest an un medicament care poate bloca această mutație. În acest an a fost un breakthrough, un prim medicament a reușit să blocheze parțial, cam 13%. Dar până acum nu aveam nimic.
Prin 2009 s-a văzut că 10% au o mutație pe altă genă. Cei care au mutații pe această genă beneficiază de terapii
țintite deosebit de eficiente care pot bloca strict această mutație, rezultate absolut spectaculoase la cazuri care altfel nu aveau rezultate. E un tratament foarte simplu, aproape ideal, o tabletă pe zi pe cale orală, iar acestea se fac la noi de rutină. Nu sunt vindecabile încă dar probabil că vindecarea va veni. Au apărut și în terappiile acestea țintite trei linii de tratament și transformi boala într-una cronică.

De prin 2014, avem un tratament disponibil pentru imunoterapie. Sunt șase medicamente care sunt intrate în rutină din categoria imuniterapiei dar sunt multe altele care așteaptă să fie autorizate și rambursate. Imunoterapia a progresat evident în domeniul inhibiției punctelor de control imun. Descoperirea lor a atras premiul Nobel anul trecut pentru doi cercetători din SUA și Japonia. Imunoterapia acționează diferit, restaurează capacitatea organismului de a elimina cancerul prin mijloace proprii. Altfel, celulele canceroase se furișează, par a fi celulele noastre puțin modificate și de aceea sistemul imunitar nu le recunoaște ca dușman. Imunoterapia distruge celulele tumorale în mod selectiv. Această restaurare e reală, nu e un vis cum era mai demult când se vehicula ideea că luând un produs naturist care crește imunitatea poți învinge boala – acestea sunt baliverne, sunt povești. Realitatea este că imunoterapia adevărată s-a deschis doar cu acest capitol al inhibitorilor de puncte de control imun iar aceasta nu înseamnă terapie naturistă.

Terapia naturistă nu are valoare. Nu există deloc. Dacă vreți să fiu foarte franc e doar o dorință, nu o realitate. Imunoterapia reală este reală și poate da rezultate chiar spectaculoase. Și o face nelovind în celule, ca în cazul chimioterapiei, ci face acest lucru restaurând capacitatea de apărare imună a organismului prin celulele imunitare care devin capabile să recunoască celulele tumorale. Celulele tumorale sunt inteligente, au capacitatea de a bloca diferite reacții imunitare, pot ascunde antigenele care le diferă, le fac să nu se exteriorizeze. În teorie cel puțin ar fi valabil pentru toate tipurile de cancer dar nu e chiar așa. Acum 1 din 5 cazuri are rezultate durabile la imunoterapie, să ajungă să aibă supraviețuire îndelungată”.

Ca o concluzie, ce pot face cititorii ca să se ferească, în măsura în care se poate, de această temută boală, incurabilă deocamdată? ”Nu cred că ar avea ce face decât să aibă un regim de viață cât mai puțin stresant, un timp de somn suficient, mese echilibrate, să nu fumeze. Să evite în primul rând stresul, pentru că există o corelație între sistemul nervos, afectivitate, starea de veghe și capacitatea organismului de a se apăra, este evident, este o constatare și empirică. Este clar că o viață echilibrată și evitarea stresului sunt de natură să crească imunitatea. Cancerul în sine e un bandit, un personaj negativ, are capacitatea ca el să reducă reacția imună, să se ascundă de apărătorii organismului chiar dacă nivelul general imun e mare tumoarea poate să scape.

Omul obișnuit foarte multe nu are de făcut. Cel mai bine e să aibă încredere în medic și nu în altceva”.

________________________________________________________________________

Doctorul Tudor Ciuleanu e medic în secția de oncologie medicală la Institutul Oncologic ”Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca și e specialist în oncologie din 1984, când și-a început rezidențiatul la institutul de specialitate din București. LUcrează la IOCN Cluj din 1986 ca cercetător științific, medic specialist în oncologie medicală și de 25 de ani, din 1994, medic primar. Este profesor la UMF ”Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca din 2004 și membru al comisiei de oncologie din cadrul Ministerului Sănătății PUblice din 2007.

author photo two

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Cursuri de specializare la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.

Un comentariu

  1. Interesant articol si respect pt dl dr dar din pacate sunt doar vorbe cand ajungi in fata lor ca medici si pui intrebari de cele mai multe ori nu iti raspund sau iti spun ca afara la usa asteapta uni care arata mai rau decat tine sa te multumesti cu ce ai

Scrie un comentariu

Articole similare