VIDEO Când se întâlnesc proiecte și oameni care fac proiecte pentru comunitate: Numai cu presiune și critică se poate face Clujul verde
ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - aug. 09, 2019 0 682
Pe plaja cu vedere la Someș, la al 5-lea Vamos a la plaja al Asociatiei Urbannect, cei de la Asociația Clujul Vechi ( și ei tot cu 5 volume scoase în urma tururilor organizate în oraș) au încins o poveste despre Clujul verde.
„O dezbatere în șlapi”, a numit-o Sebastian Moga de la Clujul Vechi, dar una la care oamenii care se bat pentru comunitatea din Cluj, deși în format relaxat, cu o băutură pe masă, au fost extrem de serioși și corecți și au trasat victoriile dar și bătăliile care trebuie purtate pentru un Cluj cu adevărat mai verde decât cel actual.
Victoriile au fost trecute în revistă de arhitetcul Dan Clinci de la Urbannect care a vorbit despre concursurile de soluții pe care administrația locală a orașului și le-a asumat să le organizeze pentru transformarea unor spații publice și zone verzi din Cluj și care aduc un câștig net superior atât pentru alegerea celei mai bune soluții de transformare cât și pentru calitatea viitoarelor spații. S-a trasat circuitul verde care se va închega odată cu realizarea proiectelor pentru care s-au făcut concursuri de soluții, adică Hoia-Grigorescu-Someș-Cetățuie. Vorbim de Masterplanul pentru Someș, cu câteva proiecte pe care municipalitatea și-a asumat să le pună în practică (Parcul Rozelor, zona Sala Sporturilor, parcul Armătura) de care se ocupă spaniolii de la Practica plus Planwerk, concursul pentru extinderea Muzeului Etonografic făcut de Consiliul Județean, după o recomandare și masterplan făcut de arhitecți norvegieni cu proiect de care se ocupă arhitecta Alice Florean, aflat în lucru. Ultima cucerire pe traseul verde amintit și menit să încurajeze un circuit pietonal în jurul orașului istoric este, după cum a spus Clinci, Cetățuia, care va fi transformată după o propunere a Atelier Mass, proiectul fiind unul de „însănătoșire a zonei” – redarea caracterului natural și repararea sistemului de drenuri.
„Sunt riveran al Someșului, născut în curtea de la casa Tranzit. Acum locuiesc în cartierul Grigorescu. Am spus asta, Someșul are atât de mulți stăpâni – Apele Române, Primăria, Hidroelectrica, încât, ca să se reușească mai mult este nevoie de un organism comun care să se ocupe de valorificarea potențialului pe care apa o are pentru Cluj”, a mai spus Clinci.
Arhitecta Alice Florean a vorbit și ea pe plajă despre bucata sa din ciruitul verde, proiectul de extindere a Muzeului Etnografic în Hoia despre care a spus că are întârzieri, având în vedere că este nevoie de studii și mai aprofundate generate de alunecările de teren care există în zonă. Ea a spus însă că se lucrează la proiect și că el este unul cu potențial. „Punem scări de piatră în zona acum tranzitată de ATV-uri, vom avea și o zonă cu un spațiu administrativ. Pentru circulație este propusă utilizarea actualelor drumuri din incinta parcului Tetarom aflat în vecinătate, tocmai ca să nu încurajăm niciun fel de trafic în zonă. Proiectul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară poate să ne creeze neajunsuri dacă este un spațiu îngrădit deoarece muzeul ar putea rămâne ca o enclavă”, a spus arhitecta.
Directorul Muzeului Etnografic, Tudor Sălăgean, a oferit chiar și un plan al viitorului spațiu propus în Hoia pentru extinderea actualului Parc Etnografic.
Nereușitele și greșelile pe care Primăria din Cluj le face în continuare au fost indicate de urbanistul Vasile Mitrea, cel care a proiectat cartierul Grigorescu, fiind vorba despre prima încercare de cartier modernist în Cluj.
Arhitectul Dan Clinci a ținut să pună întâi trei puncte de suspensie virtuale când a adus în discuție declarațiile administrației lcoale privind amenajarea în Cluj a 100 de hectare de parcuri. Cei prezenți la masa de pe plaja din Grigorescu au râs și ei de respectiva cifră. Unii au reluat ideea potrivit căreia Primăria ar trebui să se ocupe de refacerea parcului Est.
Vasile Mitrea a explicat de ce respectiva cifră nu este reală și de ce din 1990 încoace s-a reușit mai mult să se distrugă spațiul verde decât să se adauge pentru oraș și clujeni.
”Prima propunere de amenajare a Parcului Est s-a făcut în 1968 și atunci urma să fie organizat în jurul a cinci oglinzi de apă cu 110 hectare. Bucureștiului i-au trebuit zece ani din 1930 ca să amenajeze zona de agrement de nord, cu lucrări și baraje pe Colentina. Noi aveam toate atuurile. Someșul cu afluenții și parcul sportiv puteau deveni un culoar ecologic. În 1936, parcul Hațieganu a luat premiul trei la Olimpiada de la Berlin. Exista un proiect pentru amenajarea pe Someș a unui lac cu pista de canotaj de 1 kilometru. De aceea s-a făcut barajul de la podul Garibaldi. Când am proiectat noi în 1968 cartierul Grigorescu, am preluat această idee”, a spus Mitrea.
Mitrea a mai vorbit și despre felul în care se proiectau cartiere și a explicat de ce nu s-a mers până la capăt pentru a se face cartierul Grigorescu așa cum s-a proiectat.
Urbanistul Vasile Mitrea a mai pus pe tapet un minus mare privind Cetățuia. Deși inițial chiar Primăria a promis marea cu sarea, când să facă cu adevărat ceva, s-a spălat pe mâini și n-a mai reglementat cum și ce să se construiască pe Deal. Și e cu atât mai grav cu cât nicio instituție din Cluj, nici Primăria, nici Inspecția în Construcții nu își fac datoria și nu stopează haosul urbanistic de pe Cetățuie. Primăria s-a limitat la bucata ei și atât. Și, mai grav, nu a făcut nimic să intre în posesia patrimoniului de clasă A de pe Cetățuie, clădiri care fac parte din cetatea Vauban și au fost vândute pe bucăți către diverși investitori. Inclusiv cel mai prolific Birou de arhitectură din Cluj, Arhimar, deține o astfel de clădire pe Cetățuie.
La finalul discuțiilor, Dan Clinci și Sebastian Moga au decis să propună primăriei încă un „pas mic” pentru oraș – reabilitarea soclului de pe Cetățuie al statuii împărătesei Sissy. Vorbim, după cum au spus cei doi, de prima lucrare în beton din oraș pentru care ar fi dispuși chiar cei de la Combinatul de Ciment să contribuie pentru reparații. Despre soclu, Clinci a spus că nu a fost prins în tema de concurs a Cetățuii, fiind o temă mai sensibilă.
