Închide

Două oferte pentru studiul de fezabilitate al proiectului hidrocentralei Tarniţa – Lăpuşteşti, licitația de anul trecut a fost anulată pentru că nimeni nu a fost interesat de proiect

EconomieTop News by Actual de Cluj - iun. 19, 2024 0 179

Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) a anunțat ieri că, în procedura licitației publice, două companii au depus oferte pentru realizarea studiului de fezabilitate și documentației tehnico-economice pentru centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești.

”Depunerea ofertelor pentru studiul de fezabilitate marchează un moment crucial pentru dezvoltarea hidrocentralei Tarnița”, spune președintele directoratului SAPE Nicolae Stănescu. ”Depunerea ofertelor pentru realizarea studiului de fezabilitate reprezintă primul pas, dar, o dată cu acesta, putem spune că, oficial, a demarat realizarea hidrocentralei Tarnița”.

Astfel de declarații, însă, au tot fost făcute în ultimii ani, cu zero rezultate în teren. La sfârșitul articolului, link-uri la articole mai vechi în care se spunea același lucru.

Construirea și funcționarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești are numeroase avantaje: îmbunătățește regimul de funcționare a centralei atomo-electrice de la Cernavodă, mai ales în perspectiva construirii Unităților 3 și 4 – de care de asemenea se tot vorbește de 30 de ani – dar și a centralelor termoelectrice pe combustibili fosili, prin transferul de energie electrică de la gol, la vârf de sarcină. În plus centrala din Cluj participă la reglajul frecvență – putere, asigură rezerva terțiară rapidă și cea de avarie de scurtă durată, asigură condiții optime pentru funcționarea centralelor electrice intermitente regenerabile, furnizează putere reactivă și funcționarea în regim compensator.

Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie SA s-a înființat în anul 2013, prin divizarea parțială a SC Electrica SA. SAPE a preluat toate drepturile și obligațiile din contractele de privatizare ale fostelor companii Electrica Banat, Electrica Dobrogea, Electrica Moldova, Electrica Oltenia și Electrica Muntenia Sud. SAPE SA are un capital social în valoare de 868.527.790 lei, împărțit pe acțiuni nominative, cu o valoare nominală de 10 lei fiecare.

Licitația de anul trecut, tot pentru realizarea studiului de fezabilitate, a fost anulată din lipsă de interesați.

Potrivit explicației de pe SEAP, „această procedură a fost anulată automat deoarece la data limită de depunere a ofertelor niciunul dintre ofertanții înscriși nu a criptat oferta financiară/sau nu a răspuns la toți factorii de evaluare electronici, după caz”, arată hotnews.ro.

Licitația fusese lansată de Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), companie controlată de Ministerul Energiei, valoarea estimată a contractului fiind de 17,5 milioane de lei.

Studiul de fezabilitate va fi contractat pentru stabilirea soluțiilor de realizare a unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj cu o putere cuprinsă între 500 – 1.000 MW.

Ofertele au putut fi depuse până ieri la ora 12, dar perioada a fost prelungită.

Nici măcar reprezentanții statului nu credeau în acest proiect costisitor. HotNews.ro a prezentat în noiembrie 2013, în exclusivitate, o înregistrate a ședinței Consiliului de Supraveghere (CS) al Hidroelectrica, în care s-a vorbit exact despre viabilitatea proiectului. Remus Borza, pe atunci președintele CS al Hidroelectrica, spunea celorlalți membri din Consiliu, că nu există investitori nebuni care să finanțeze proiectul și că indicatorii sunt „proști toți”.

„E clar că pe avionele astea doar chinezii pot să intre la finanțare, că restul nu sunt nebuni. Indicatorii sunt proști toți, de aceea nimeni nu-i scoate pe masă. Este ca și în aia cu Bechtel: 1,4 mld euro pe 40 km de autostrada. Indicatorii sunt proști. Sigur că mulți vor să rămână în istorie cu o ctitorie, așa cum Ștefan cel Mare a rămas cu mănăstirile, alții vor să rămână cu Tarnița. Dar nu credem în fiabilitatea unui astfel de proiect. Nici nu suntem în măsură acum să ne pronunțăm, nici pe indicatori, nici pe oportunitate. Nu este decizia noastră”, spunea Remus Borza, cel care a fost demis recent din funcția de consilier onorific al premierului, după doar o săptămână de la numire, pentru că a vorbit despre necesitatea restructurării aparatului bugetar.

De altfel, chiar au existat discuții cu niște companii chineze pentru realizarea proiectului, cu Gezhouba Corporation si Sinohydro, însă chiar și interesul lor s-a stins rapid.

Construcţia centralei de la Tarniţa-Lăpuşteşti e estimată să coste peste 1,45 miliarde de euro. Hidrocentrala va avea o capacitate instalată de 1000 de megawaţi şi o capacitate a bazinului de 10 milioane de metri cubi de apă.

Varianta construirii hidrocentralei datează încă de acum aproape o jumătate de secol, din 1975, când Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice a elaborat studiile de amplasament şi de schemă pentru construirea unei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, în România. Dintre cele 17 locaţii favorabile reţinute după cercetări, în  1988 opţiunile s-au restrţns pentru bazinul Someşului Cald. Cea mai favorabilă variantă din punct de vedere hidrologic şi geologic a fost cosniderat lacul de acumulare Tarniţa.

 

Citește și:

Tarnița – Lăpuștești, „proiectul de suflet” și resuscitat de Burduja, a eșuat din nou: Licitația pentru studiul de fezabilitate a fost anulată

Ministrul Energiei: proiectul de la hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești e unul ”de demnitate națională ” și ”îl vom face”, după decenii în care s-a discutat de acesta, încă din vremea comunismului

Se reia licitația de întocmire a studiului de fezabilitate pentru hidrocentrala Tarnița – Lăpuștești, un proiect care tot eșuează

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare