Dosarul ”Proxeneți la Dej”. Motivarea instanței pentru arestarea preventivă a lui Coco, Sharpele și a celorlalți ”antreprenori”

Luarea măsurii arestării preventive a inculpaților este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor aduse, împrejurările în care s-a comis infracțiunea, inculpații folosind metode de manipulare pentru a convinge victimele să se prostitueze, le controlau, supravegheau, uneori exercitând inclusiv acte de violență, arată someșeanul.ro.

Privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publică, în cauză neputând fi aduse garanţii suficiente că, odată lăsați în libertate, inculpații nu vor reitera comportamentul infracţional”, se arată în motivarea deciziei Judecătoriei Dej.

Mai mult, instanța a hotărât că ținerea celor șase inculpați în stare de arest preventiv este necesară în vederea înlăturării stării de pericol pentru ordinea publică ce ar putea fi generată de eventualitatea săvârşirii altor infracţiuni de acest gen şi nu numai.

”Din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul (inculpaţii) a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare şi pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care inculpatul provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, conform art.223 alin.(2) CPP;

Probele administrate până la acest moment, reflectă pe deplin existenţa şi totodată întrunirea cerinţei stării de pericol prezentat de inculpați în dauna ordinii publice, rezultând suspiciunea rezonabilă că au săvârşit o infracţiune ce lezează valori sociale fundamentale într-un stat de drept.

În ceea ce priveşte pericolul concret pentru ordinea publică, probele administrate relevă cu certitudine faptul că lăsarea în libertate a inculpaților creează premizele reiterării comportamentului antisocial, generându-se o stare de pericol sporit şi prin urmare pentru ordinea publică, existând temerea întemeiată că vor continua să comită acest gen de fapte antisociale, pe fondul lipsei unei reacţii ferme a autorităţilor judiciare.

Pentru a constata existenţa pericolului social instanţa are în vedere şi rezonanţa pe care o au în colectivitate acest tip de infracţiuni, precum şi faptul că lăsarea în libertate a inculpaților este de natură să creeze un sentiment de insecuritate şi neîncredere în buna desfăşurare a actului de justiţie, cum ar fi faptul că unei persoane aflate în situaţia acestor nu li se poate întâmplă nimic, în sensul luării imediate a măsurilor prevăzute de lege pentru stoparea acestui fenomenului infracţional.

Pericolul concret pentru ordinea publică trebuie înţeles, în egală măsură, şi prin prisma unei reacţii colective faţă de anumite stări de lucruri care ar avea ca efect perturbarea disciplinei publice şi a respectului faţă de lege, existând o stimulare a temerii colective ca împotriva unor fapte considerate periculoase autorităţile nu acţionează cu fermitatea necesara preîntâmpinării comiterii în viitor a unor asemenea fapte, a asigurării unui climat de securitate şi linişte în rândul cetăţenilor.

Totodată, trebuie arătat că asemenea fapte neurmate de o ripostă fermă a societăţii ar întreţine climatul infracţional şi ar crea inculpaților impresia că pot persista în încălcarea legii, ceea ce se presupune că au şi făcut până în acest moment.

În aceeaşi ordine de idei, judecătorul de drepturi şi libertăţi este de părere că nu se impune lăsarea inculpaților în libertate nici chiar în contextul luării vreunei alte măsuri preventive, aspect examinat atât din oficiu, cât şi în baza solicitării formulate de către apărătorii acestora”, se mai prevede în motivarea instanței.

Nici un comentariu

Actual de Cluj